Microplasticele și nanoplasticele sunt pretutindeni – ce efecte au asupra sănătății umane?

Pe măsură ce apar dovezi ale acumulării particulelor mici de plastic în organe și țesuturi, este urgent să înțelegem mai profund efectele asupra sănătății.

Explicația imaginii articolului: Lucrarea, o instalație artistică reprezentând un rechin, exprimă direct și dur daunele provocate naturii. Arta nu urmărește doar estetica; poate comunica politic probleme importante, iar lucrarea este un exemplu reușit. Arată izbitor poluarea apelor și viețuitoarelor prin activități umane.

6 miliarde de tone de plastic

Lumea este copleșită de 6 miliarde de tone de plastic. Deșeurile produse în 2019 au fost 353 de milioane de tone; până în 2060 se estimează triplarea la peste un miliard de tone.

Plasticele conțin peste 10000 de substanțe chimice diferite, inclusiv agenți cancerigeni și perturbatori endocrini. Intră în organism ca microplastice, cu diametru sub 5 mm, și nanoplastice, cu diametru sub 1 μm.

Microplasticele și nanoplasticele (MNP) pot fi produse intenționat, precum microgranulele cosmetice, sau accidental prin degradarea produselor mari, cum se întâmplă la spălarea hainelor sintetice și uzura anvelopelor. Sunt prezente pretutindeni: în oceane, aer și alimente.

Pot intra în corp prin înghițire sau inhalare

MNP pătrund în principal prin înghițire sau inhalare. Pot fi înghițite prin alimente și lichide păstrate ori încălzite în recipiente care le eliberează sau prin pastă de dinți care le conține. Un studiu a găsit expunere mare la sugari prin formula pregătită în biberoane de propilenă.

Pot pătrunde în aproape orice țesut

Efectele biologice sunt studiate de decenii, mai ales la rozătoare și celule umane. La rozătoare s-au arătat efecte nocive în intestin, plămâni, ficat și sistemele reproductiv și nervos. Mai recent, MNP au fost găsite în sânge, plămâni, placentă, lapte matern și alte țesuturi umane.

Legătura cu bolile

Efectele asupra sănătății umane abia încep să fie documentate. Un raport recent a identificat o posibilă legătură între MNP vasculare și bolile cardiovasculare . În plăci aterosclerotice îndepărtate chirurgical din carotide, aproximativ jumătate din cohortă avea plastic: polietilenă în 150 de probe și policlorură de vinil în 31. Cercetătorii au folosit microscopia electronică pentru a identifica particulele cu muchii ascuțite drept MNP. Acumularea în plăci a fost puternic asociată cu boala cardiovasculară ulterioară: în 34 de luni, riscul de infarct miocardic neletal, accident vascular cerebral neletal sau deces din orice cauză a fost de 4,5 ori mai mare la cei cu MNP decât la cei fără.

Mai jos, o hartă mintală a efectelor microplasticelor asupra sănătății umane:

Un alt studiu a examinat posibila legătură dintre microplastice și boala inflamatorie intestinală . Au fost detectate 15 tipuri în scaunul uman. Concentrația era mai mare la persoanele cu boală inflamatorie intestinală decât la cele sănătoase și se corela cu severitatea bolii.

Sunt necesare studii mecanistice pentru cauzalitate

Deși studiile nu au demonstrat o legătură cauzală, ele evidențiază necesitatea accelerării cercetării. Întrebările urgente includ cantitatea absorbită prin înghițire, inhalare sau piele, acumularea în țesuturi de-a lungul vieții și influența compoziției chimice, dimensiunii și formei particulelor. Sunt necesare și studii mecanistice ale afectării, care poate implica sistemul imunitar sau microbiomul , prin efecte sistemice mediate de acestea, ori efecte citotoxice directe. Trebuie studiate și influențele factorilor de mediu, sociali și economici asupra expunerii și consecințelor.

Viitorul poluării cu microplastice

Pe măsură ce povara plasticului devine tot mai nesustenabilă, inițiativele internaționale urmăresc gestionarea responsabilă a producerii, proiectării și eliminării lui. Din octombrie 2023, UE a restricționat adăugarea intenționată a microplasticelor în produse și a stabilit reducerea poluării cu 30% până în 2030. Într-un efort mai larg, Adunarea ONU pentru Mediu a adoptat la 2 martie 2022, cu sprijinul a 175 de țări, o rezoluție pentru un tratat global privind plasticul, cu obiectivul pregătirii proiectului până la sfârșitul lui 2024.

Riscurile expunerii abia încep să fie înțelese. Dovezi mai detaliate și certe despre acumulare și efectele nocive vor încuraja dezvoltarea și adoptarea politicilor necesare reducerii impactului global și îmbunătățirii sănătății publice și a planetei.