Miracol sau imunologie? Sfântul Peregrine și cancerul vindecat spontan

Istoria medicinei este privită, de obicei, ca un ansamblu de pași făcuți în laboratoare și clinici. Dar uneori știința se ascunde în cele mai neașteptate locuri: în vechi consemnări monahale și în „miracole” inexplicabile. În istoria oncologiei există momente în care, acolo unde bisturiul chirurgului și medicamentul doctorului erau neputincioase, a ieșit la iveală potențialul uriaș al biologiei înseși.

Cel mai cunoscut dintre aceste momente este povestea unui călugăr care a trăit în Italia în secolul 13, Sfântul Peregrine Laziosi. Cazul lui Peregrine, cunoscut astăzi drept „sfântul ocrotitor al bolnavilor de cancer”, nu este doar o legendă religioasă; este una dintre primele și cele mai concrete dovezi clinice din istorie că sistemul imunitar (imunitatea) al organismului poate lupta cu cancerul. Evenimentul este prototipul fenomenului numit în medicina modernă „regresie tumorală spontană” (retragere de la sine).

„Masa întunecată” din piciorul călugărului

În noaptea dinaintea operației, Peregrine s-a târât până în fața crucii din capela mănăstirii și s-a rugat până dimineața. În acea noapte, cuprins de febră mare, a avut o viziune. Când chirurgii au sosit în dimineața următoare cu fierăstraiele în mâini, nu le-a venit să creadă: tumora dispăruse complet, rana deschisă se închisese, iar piciorul arăta sănătos. Bisturiul nu îl atinsese, dar cancerul dispăruse.

Analiză medicală modernă: ce boală avea Peregrine?

După acest eveniment, Peregrine a mai trăit 20 de ani și a murit la 85 de ani, fără recidiva cancerului. Care era, așadar, realitatea medicală din spatele evenimentului consemnat ca „miracol” în anii 1300? Analizând retrospectiv cazul, oncologia modernă ia în calcul trei posibilități puternice:

Puterea vindecătoare a febrei: mecanismul imunologic

Vindecarea lui Peregrine nu a fost o coincidență. Când tumora a străpuns pielea și s-a deschis spre exterior (ulcerație), Peregrine a contractat probabil o infecție bacteriană severă (erizipel). Această infecție a creat în organism o „furtună de citokine”. Iată bătălia biologică a acelei nopți, în lumina științei moderne:

Moștenire istorică: toxinele Coley

Acest eveniment nu a rămas doar în trecut. În secolul 19, chirurgul american William Coley a observat un caz similar: tumora de tip sarcom a unui pacient care făcuse erizipel dispăruse. Coley a cercetat literatura, inclusiv cazul lui Peregrine, și a dezvoltat această idee revoluționară: „Dacă natura poate învinge cancerul prin infecție, noi putem imita acest lucru.”

Astfel s-a născut primul vaccin anticancer/imunoterapie obținut din bacterii, cunoscut drept „toxinele Coley”. Medicamentele folosite astăzi, imunoterapiile moderne (inhibitori ai punctelor de control), se bazează, de fapt, pe principiul fundamental care s-a manifestat întâmplător în piciorul Sfântului Peregrine: Trezirea propriei armate a organismului împotriva cancerului.