Pluvicto (terapia cu lutețiu) a primit aprobarea FDA pentru cancerul de prostată avansat

Pluvicto (lutețiu Lu 177 vipivotide tetraxetan), pentru adulți tratați anterior cu terapie de inhibare a receptorului androgenic și chimioterapie pe bază de taxani, pozitivi pentru antigenul membranar specific prostatic (PSMA), cu cancer de prostată metastatic rezistent la castrare (mKDPK), a fost aprobat de FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA) la 23 martie 2022.

În aceeași zi, FDA a aprobat, pentru a stabili eligibilitatea pentru acest tratament radioactiv cu lutețiu care țintește PSMA, utilizarea în tomografia cu emisie de pozitroni (PET) a substanței radioactive de diagnostic Locametz. Locametz este primul agent radioactiv de diagnostic aprobat pentru selectarea pacienților în vederea folosirii unui agent terapeutic radioligand.

Mecanismul terapiei moleculare țintite cu radionuclizi

Lutețiul Lu 177 vipivotide tetraxetan se leagă de antigenul membranar specific prostatic (PSMA) de pe celulele cancerului de prostată, atât pentru a vizualiza, cât și pentru a distruge celulele tumorale.

Peptidele radioactive administrate intravenos în tratament (lutețiu Lu 177 vipivotide tetraxetan) se fixează pe celulele canceroase țintite, emit cantități mari de radiații și pot distruge celulele canceroase. Pacienții pot necesita câteva zile de spitalizare după tratament. De obicei sunt necesare 4-6 cure.

Aprobarea FDA bazată pe studiul VISION

La pacienții cu mKDPK tratați anterior, pozitivitatea PSMA a tumorilor a fost identificată folosind Locametz sau un alt agent de imagistică PSMA-11 aprobat.

mKDPK pozitiv pentru PSMA a fost definit prin prezența a cel puțin unei tumori cu o captare de galiu (Ga 68) gozetotid mai mare decât în ficatul normal.

Eficacitatea tratamentului cu lutețiu a fost evaluată într-un studiu randomizat, multicentric, deschis (VISION), care compara Pluvicto + cel mai bun tratament standard cu cel mai bun tratament standard singur, la bărbați cu mKDPK progresiv, pozitiv pentru PSMA. Toți pacienții au primit un analog GnRH sau făcuseră anterior orhiectomie bilaterală (castrare chirurgicală, o procedură care îndepărtează ambele testicule). Pacienții trebuiau să fi primit anterior cel puțin o terapie de inhibare a receptorului androgenic și 1 sau 2 regimuri de chimioterapie pe bază de taxani. Au primit până la 6 doze de Pluvicto 7,4 GBq, la fiecare 6 săptămâni, + cel mai bun tratament standard, sau numai cel mai bun tratament.

Rezultate

Supraviețuirea globală și supraviețuirea fără progresie radiografică au prezentat inițial îmbunătățiri semnificative statistic.

• Supraviețuirea globală mediană a fost de 15,3 luni în grupul cu Pluvicto și de 11,3 luni în celălalt grup.
• Raportul de risc pentru supraviețuirea globală a fost de 0,62 la comparația Pluvicto + cel mai bun tratament standard cu cel mai bun tratament standard singur. 

Cele mai frecvente reacții adverse la pacienții care au folosit Pluvicto (≥20%);

• Oboseală
• Gură uscată
• Greață
• Anemie (lipsă de sânge)
• Scăderea apetitului
• Constipație

Cele mai frecvente anomalii ale probelor de laborator la pacienții care au folosit Pluvicto (≥30%);

• Scăderea limfocitelor
• Scăderea hemoglobinei
• Scăderea leucocitelor
• Scăderea trombocitelor
• Scăderea calciului
• Scăderea sodiului

În plus, tratamentul cu pluvicto poate implica riscuri de expunere la radiații, mielosupresie (scăderea activității măduvei osoase) și toxicitate renală. Durata urmăririi siguranței în studiul VISION nu este suficientă pentru a detecta toxicitățile tardive asociate radiațiilor.

Pentru Pluvicto, doza recomandată este de 7,4 GBq (200 mCi) intravenos, la fiecare 6 săptămâni, până la 6 doze sau până la progresia bolii ori toxicitate inacceptabilă.