Poate valoarea bazală PSA măsurată la vârsta mijlocie să fie folosită în depistarea precoce a cancerului de prostată?

Dezbaterea depistării precoce cu PSA în cancerul de prostată
Unul dintre subiectele cele mai discutate privind testele de screening pentru cancer este rolul antigenului specific prostatic (PSA) în screeningul cancerului de prostată. Cancerele indolente (cu evoluție lentă și blândă) sunt diagnosticate și tratate tot mai mult și inutil; în medicină, situația se numește overdiagnosis (supradiagnosticare) (vedeți articolul „Gleason 6 este cancer de prostată și trebuie tratat?”). De aceea, numeroase studii continuă în lume pentru strategia optimă. Un studiu nou a fost adăugat de dr. Evan Kovac și colegii de la Centrul Medical Montefiora din New York. Ei au făcut o analiză secundară a datelor studiului prospectiv de cohortă Prostate, Lung, Colorectal, and Ovarian Cancer Screening Trial, desfășurat între 1993 și 2000 (PLCO), din care au realizat analiza secundară a datelor obținute prin urmărire prospectivă; rezultatele au fost publicate la 15 ianuarie 2020 în JAMA Network Open. PLCO, sponsorizat de Institutul Național al Cancerului din SUA, este un studiu amplu cu aproximativ 148,000 de participanți de 55-74 de ani. Urmărirea a continuat până în 2015, oferind date valoroase despre programele de screening și mortalitatea asociată cancerului.
Detaliile studiului
- Dr. Kovac și echipa au analizat datele a 10,968 de participanți bărbați între 55 și 60 de ani.
- Urmărirea mediană a fost de 11.7 ani.
- Au analizat statistic relația dintre PSA măsurat la începutul studiului și rata apariției cancerului de prostată clinic semnificativ.
- Dr. Kovac și colegii au constatat că bărbații cu niveluri bazale (inițiale) de PSA total de 2 ng/mL sau mai mici aveau un risc mult mai mic de cancer de prostată clinic semnificativ.
- Riscul era minim la PSA bazal sub 0,49 ng/mL.
Incidența cancerului de prostată clinic semnificativ în subgrupuri:
- PSA bazal ≤ 0,49 ng/mL: 0,4%;
- PSA bazal 0,50-0,99 ng/mL: 1,5%;
- PSA bazal 1,00-1,99 ng/mL: 5,4%;
- PSA bazal 2,00-2,99 ng/mL: 10,6%;
- PSA bazal 3,00-3,99 ng/mL: 15,3%;
- ≥ 4,00 ng/mL: 29,5%.
În concluzie, PSA la bărbații între 55 și 60 de ani era asociat pe termen lung cu cancerul de prostată clinic semnificativ. Dr. Kovac și colegii au propus că, în acest interval de vârstă, screeningul poate fi mai rar la cei cu PSA sub 2 ng/mL, iar la cei sub 1 ng/mL poate să nu mai continue.
Notă: Cercetătorii au definit cancerul de prostată clinic semnificativ prin următoarele criterii: clinic sau patologic Gleason 7 sau mai mare, stadiu clinic cT2b sau mai mare, patologic pT3 sau mai mare și deces prin cancer de prostată.
Povestea actorului american Ben Stiller, care a intensificat dezbaterea PSA

O știre care a amplificat dezbaterea PSA a ajuns în centrul atenției pe rețelele sociale, în oncologie și Hollywood în 2016. Comediantul cunoscut mondial Ben Stiller avea 48 de ani când a fost diagnosticat cu cancer de prostată. El compară momentul aflării veștii cu cel în care Walter White, personajul principal din celebrul serial Breaking Bad , află că are cancer pulmonar, subliniind însă că nu exista o cameră care să-l filmeze pe el și pe medic. După aflarea diagnosticului, primul lucru pe care l-a făcut a fost să caute pe Google cine supraviețuise acestui cancer și își continua viața. A văzut că Robert de Niro și fostul secretar de stat american John Kerry, între alții, avuseseră cancer de prostată și trăiau de ani întregi, ceea ce l-a liniștit puțin. Să revenim la diagnostic. În 2012, medicul i-a recomandat testul PSA. Atunci nu avea simptome sugestive, factori de risc mari sau antecedente familiale de cancer de prostată. Din cauza PSA bazal peste normal , Ben Stiller a fost urmărit prin măsurători periodice PSA timp de 1.5 ani. Când PSA a continuat să crească, a fost trimis la urolog. După tușeu rectal (examinare digitală rectală), urologul i-a recomandat IRM, urmată de biopsie de prostată. Anatomia patologică a indicat cancer de prostată moderat agresiv. În 3 luni a făcut o prostatectomie radicală laparoscopică (închisă) asistată robotic. Actorul are acum 54 de ani și continuă o viață sănătoasă. Ben Stiller, subliniind că nu are o abordare științifică , recomandă mai multor bărbați urmărirea PSA bazal. Spune că se bucură că a testat mai devreme decât recomanda American Cancer Society și că poate screeningul i-a salvat viața.
- V-ar putea interesa: Celebritățile și cancerele lor
Concluzie
Studiul discutat și povestea lui Ben Stiller susțin măsurarea PSA sanguin pentru screening și efectuarea mai devreme decât vârstele recomandate acum (de exemplu, între 45-50 de ani). În schimb, testarea precoce a tuturor bărbaților implică riscuri de teste și biopsii excesive și intervenție excesivă asupra cancerelor blânde (de exemplu, scor Gleason 6), care poate nu ar produce niciodată simptome. Recomandarea noastră este: bărbații de 50 de ani și peste, cu speranță de viață de cel puțin 10 ani, trebuie să poată lua o decizie informată cu profesioniștii din sănătate despre screening, după informarea asupra beneficiilor, riscurilor și incertitudinilor. Screeningul cancerului de prostată nu trebuie efectuat fără procesul de decizie și consimțământ informat.
Surse
Association of Baseline Prostate-Specific Antigen Level With Long-term Diagnosis of Clinically Significant Prostate Cancer Among Patients Aged 55 to 60 Years: A Secondary Analysis of a Cohort in the Prostate, Lung, Colorectal, and Ovarian (PLCO) Cancer Screening Trial.
JAMA Netw Open. 15 Jan 2020.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.