Celebrități și cancerele lor

Cu toții ne temem să ne îmbolnăvim, să primim un diagnostic de cancer sau să murim. Și, asemenea întregii omeniri, din trecut până astăzi visăm la nemurire. Totuși, anumite realități ne așteaptă; atunci când ni se întâmplă, nu fac diferența între bogați, săraci, educați sau needucați. Așa cum, în octombrie 2003, Steve Jobsa trebuit să se confrunte cu cancerul. Doresc să acord un spațiu amplu acestui subiect, deoarece, de la început până la sfârșit, reflectă situații pe care mulți dintre noi le trăim.

După un consult urologic, lui Steve Jobs, primul nume care ne vine în minte când spunem Apple și Iphone, i s-a solicitat o tomografie computerizată a ureterelor și rinichilor. Tomografia nu arăta probleme renale, dar exista o umbră pe pancreas. Urologul i-a spus să își examineze imediat pancreasul. Jobs nu a făcut acest lucru. Medicul său a insistat însă, spunând că este într-adevăr important. Atunci Steve a mers la medic într-o dimineață devreme, iar medicii care au analizat tomografia au trebuit să îi dea vestea rea. I-au spus că are o tumoră pancreatică; unul dintre medici i-a recomandat chiar să își încheie treburile rămase neterminate. În acea seară au efectuat o endoscopie și au prelevat cu un ac câteva celule din tumora pancreatică. Medicii s-au bucurat: s-a constatat că boala lui Jobs era o tumoră neuroendocrină pancreatică în acest caz. Deși acest tip de cancer pancreatic este rar, tratamentul său este mai posibil decât în cancerele pancreatice clasice. De fapt, Jobs era destul de norocos atât datorită tipului tumorii, cât și descoperirii ei atât de precoce. Tumora putea fi îndepărtată înainte de răspândire. Una dintre primele persoane pe care le-a sunat a fost Larry Brilliant, cunoscut într-un ashram din India.

Jobs și-a îngrozit prietenii și soția refuzând singura abordare medicală acceptată, adică îndepărtarea chirurgicală a tumorii. „Nu voiam deloc să îmi taie și să îmi deschidă corpul, așa că am încercat alte câteva lucruri”, își amintea cu un oarecare regret.

A început o dietă vegană strictă, consumând mult suc proaspăt de morcovi și fructe. A adăugat acupunctură, diferite plante vindecătoare și, din când în când, tratamente întâlnite pe internet sau menționate de oameni din întreaga țară. O perioadă a fost influențat de un medic care conducea o clinică de tratamente naturiste în California de Sud și sublinia importanța plantelor organice, posturilor cu sucuri, curățării frecvente a intestinelor, hidroterapiei și exprimării tuturor sentimentelor negative. Prietenii au insistat să se opereze și să primească chimioterapie. Chiar și Dean Ornish, medicul nutriționist care inovase în tratamentele alternative bazate pe alimentație, a făcut o plimbare lungă cu Jobs și a încercat insistent să îi explice că uneori medicina modernă este cea mai bună opțiune. „Chiar ai nevoie de operație”, i-a spus Ornish.

Jobs a rezistat nouă luni după diagnosticul din octombrie 2003. În iulie 2004, o tomografie i-a arătat că tumora crescuse și probabil se răspândise. Atunci a trebuit să înfrunte realitatea. Sâmbătă, 31 iulie 2004, a fost operat la Centrul Medical al Universității Stanford. Tratamentul standard al acestui cancer, operația Whipple, adică îndepărtarea pancreasului împreună cu o mare parte a stomacului și o porțiune din intestin, nu a putut fi efectuat integral. Deși medicii au luat în considerare această procedură, în final au ales o abordare mai puțin radicală, un Whipple modificat, îndepărtând doar o parte a pancreasului. Un efect secundar al operației urma să constituie o problemă pentru Jobs, din cauza dietelor urmate obsesiv din adolescență și a rutinelor neobișnuite de purificare și post. Deoarece pancreasul produce enzimele care permit stomacului să digere alimentele și să asimileze nutrienții, îndepărtarea unei părți a acestui organ îngreunează aportul suficient de proteine. Pacienților li se recomandă să mănânce frecvent și să urmeze o dietă nutritivă, consumând diferite proteine din carne și pește, precum și lactate integrale.

Din păcate, cancerul se răspândise. În timpul operației, medicii au găsit trei metastaze în organism. Dacă ar fi operat cu nouă luni înainte, poate ar fi putut opri cancerul înainte de răspândire. Începerea chimioterapiei a accentuat problemele de alimentație ale lui Jobs.

La începutul lui 2008, Jobs și medicii săi erau deja siguri că boala se răspândise. Când îndepărtaseră tumorile pancreatice în 2004, medicii cartografiaseră parțial genomul cancerului, identificând căile defecte. Îi administrau tratamentele considerate cele mai utile. Problemele de alimentație ale lui Jobs s-au agravat de la începutul lui 2008. În primăvara lui 2008 a pierdut brusc optsprezece kilograme. Suferea de un dezechilibru hormonal. Glucagonul, unul dintre hormonii produși de pancreas, are funcție opusă insulinei. Glucagonul determină ficatul să crească glicemia. Tumora lui Jobs se răspândise în ficat și provoca leziuni importante. Slăbea tot mai mult; de aceea i-au administrat medicamente care reduc nivelul glucagonului. Era foarte bolnav și avea dureri intense. Reîncepuse chimioterapia. Pielea începuse să se usuce și să crape. Căutând tratamente alternative, a mers la Basel, în Elveția; a primit un tratament experimental hormonal și radioterapic. A urmat și o altă terapie experimentală, dezvoltată la Rotterdam, numită terapie cu receptori peptidici și radionuclizi în acest context.

- Steve Jobs și mii de vieți sunt sacrificate tratamentelor alternative pentru cancer!

Medicul care conducea echipa oncologică a lui Jobs îl avertiza de luni întregi că ar putea avea nevoie de transplant hepatic. În cele din urmă s-a convins și a început să aștepte pe listele de transplant. La câteva zile după ce a ajuns în fruntea listei, pe 21 martie 2009, un tânăr de aproximativ douăzeci și cinci de ani a murit într-un accident rutier de weekend, iar organele i-au fost donate. Transplantul a reușit, dar situația tot nu era liniștitoare. Când medicii au îndepărtat ficatul lui Jobs, au găsit pete pe peritoneu, membrana subțire care învelește organele interne. În plus, existau tumori în întregul ficat; așadar, cancerul se răspândise probabil și în altă parte. Se părea că tumora suferise mutații și își schimbase caracterul în timp, crescând acum mai rapid. Au prelevat probe și au realizat din nou hărți genetice.

Jobs își dorea foarte mult să participe la absolvirea liceului fiului său Reed, în iunie 2010.

După diagnosticul de cancer al lui Jobs, Reed a început să își petreacă verile într-un laborator de oncologie de la Stanford, realizând secvențiere DNA pentru a găsi markerii genetici ai cancerului de colon. Într-un experiment a urmărit transmiterea ereditară a mutațiilor. „Unul dintre puținele lucruri bune ale bolii mele a fost faptul că Reed a lucrat mult alături de medici foarte buni”, a spus Jobs. „Eu aveam la vârsta lui același interes pentru calculatoare. Cred că cele mai mari invenții ale secolului douăzeci și unu vor apărea la intersecția dintre biologie și tehnologie. Începe o nouă eră, așa cum începea era calculatoarelor când aveam vârsta lui.”

Într-o sâmbătă, Reed a apărut la un post local de televiziune ca unul dintre cei patru concurenți ai echipei școlare de concursuri de cunoștințe. Prezentatorul i-a întrebat ce vor să devină când vor fi mari. Reed a răspuns: Cercetător în domeniul cancerului în acea emisiune. La sfârșitul întregii povești, în octombrie 2011, Steve Jobs, care oferise lumii contribuții și inovații importante prin viziunea sa, a murit.

Walt Disney

Walt Disney, care a visat întreaga viață și a deschis copiilor porțile lumilor de basm, a murit din cauza cancerului laringian pe 15 decembrie 1966.

Bob Marley

Bolnav de cancer de piele, melanom , legendarul cântăreț Bob Marley i-a spus fiului său Ziggy, înainte să moară, ultimele cuvinte: „banii nu pot cumpăra viața” în acel moment.

Hugh Jackman

Diagnosticat cu cancer de piele în 2013, Jackman a primit tratament de trei ori anterior. Tratamentul său continuă pentru un tip de cancer cutanat foarte frecvent în Australia, provocat de expunerea neprotejată la razele nocive ale soarelui.

Carl Sagan

Astronomul și scriitorul Carl Sagan, unul dintre cei mai importanți oameni de știință ai secolului 20, laureat al Premiului Pulitzer în 1978 pentru cartea „Dragonii Edenului”, a murit pe 20 decembrie 1996, la 62 de ani, din cauza cancerului măduvei osoase.

Angelina Jolie

Angelina Jolie, care nu a avut cancer, dar pe care nu o putem omite, și-a îndepărtat ambii sâni în 2013 și ovarele la începutul lui 2015. Testul genetic identificase o mutație a genei BRCA1, indicând un risc de % 87 pentru cancer de sân și de % 50 pentru cancer ovarian. De ce efectuase testarea genetică pentru cancer ereditar? Deoarece mama sa murise la 56 de ani din cauza cancerului ovarian, iar Angelina Jolie aflase că o parte dintre cancerele ovariene și mamare pot fi ereditare.

Prima etapă a operației mamare a Angelinei Jolie, care își pierduse mama, actrița Marcheline Bertrand, la 56 de ani din cauza cancerului ovarian, a fost efectuată la începutul lui februarie 2013.

În articolul publicat în New York Times, în care explica intervenția suferită, Angelina Jolie le-a spus cititorilor că mama ei fusese tratată pentru cancer ovarian timp de 10 ani. Jolie a spus: „Mama a trăit suficient pentru a își ține nepoții în brațe. Dar copiii mei nu vor avea niciodată șansa să afle cât de iubitoare și bună era bunica lor” în articol.

- Cum trebuie monitorizate și tratate persoanele cu cancer mamar ereditar?

Patrick Swayze

Dansator, compozitor și actor american. A rămas în memorie prin rolul „Sam” din filmul Ghost (Fantoma).

În ianuarie 2008, Swayze a fost diagnosticat cu cancer pancreatic și a început chimioterapia. În mai 2008 a fost operat pentru îndepărtarea unei porțiuni din stomac, unde cancerul se răspândise.

În această perioadă și-a scris testamentul și a lăsat toate bunurile soției. După operație, boala s-a ameliorat. În septembrie 2008 a apărut la televiziune pentru campanii împotriva cancerului.

În ianuarie 2009 a anunțat că boala se răspândise puțin și la ficat. În aprilie 2009 s-a constatat că îi cuprinsese ficatul. Pe 14 septembrie 2009 a murit la 57 de ani, la douăzeci de luni de la diagnostic.

Ronald Reagan

Ronald Reagan, al 40-lea președinte al SUA, a avut atât cancer cutanat, cât și cancer de colon și a fost operat de multe ori. Reagan a murit în 2004 din cauza pneumoniei.

Senatorul american John McCain

La McCain, candidatul republican la președinție care a pierdut alegerile din 2008 în fața lui Obama, în timpul îndepărtării unui cheag de sânge de la ochi în lunile trecute s-a descoperit o tumoră cerebrală în cadrul investigațiilor.

David McLean

Reclama țigărilor Marlboro, Marlboro Man , a invitat milioane de persoane în „Țara Marlboro” în secolul trecut și a provocat moartea a mii dintre cei care au răspuns invitației. Reclama Marlboro Man este considerată încă reclama cu cel mai mare impact asupra oamenilor din toate timpurile.

Prima reclamă Marlboro Man a apărut în mass-media în 1955 și, în doi ani, a crescut de patru ori vânzările țigărilor Marlboro. În 1972, Marlboro era cea mai vândută țigară din lume.

David McLean, unul dintre cei 3 actori care au apărut în aceste reclame, a murit din cauza cancerului pulmonar în urma bolii.

Kylie Minogue

Celebra cântăreață Kylie Minogue se numără și ea printre persoanele care au avut cancer de sân în viața lor. Cântăreața s-a îmbolnăvit în 2005. Tumora a fost îndepărtată, iar Kylie a primit chimioterapie preventivă (adjuvantă) pentru reducerea riscului de recidivă. În prezent își continuă viața ca femeie sănătoasă, efectuând controale regulate.

- V-ar putea interesa: Cum identificăm pacientele care nu vor primi chimioterapie după operația pentru cancerul de sân?

Anastacia

Celebra cântăreață și muziciană a decis în ianuarie 2003 să își micșoreze sânii. Mamografia efectuată pentru operație a arătat că avea cancer mamar. A încheiat imediat operația și radioterapia. Ulterior, Anastacia a înființat „Fondul Anastacia” pentru femeile tinere.

Levent Kırca

În 2015, cancerul hepatic l-a afectat pe Levent Kırca, care a murit din această cauză. Într-un interviu din septembrie al aceluiași an spunea:

„Am 65 de ani; dacă mor, nu voi pleca având regrete. Să trăiască tinerii, lor să nu li se întâmple nimic. Meciul meu cu viața este la egalitate. Nu îmi plac vorbele precum «Toată lumea să se roage pentru mine». Dacă este să trăim, vom trăi, frate… Trăiește, tată, trăiește, tată… Eu mi-am trăit viața din plin. Când voi închide ochii, sufletul meu va fi împăcat. Să se gândească cei care nu au această liniște. Nu mă tem de moarte. Mai am trei ședințe de chimioterapie. Sunt tratat într-un spital de stat. Unii merg în America, dar și eu, asemenea lui Atatürk, mi-am încredințat viața medicilor turci. În 2000 am avut un tip de cancer al sângelui. Atunci nu am spus nimănui și am păstrat secretul. În cele din urmă am prins cancerul de picior și am reușit să îl pun la pământ. Dar de data aceasta s-a dovedit foarte puternic.”

Steve McQuenn

Steve McQueen a început cursuri de actorie la 22 de ani, cu banii câștigați din curse de motociclete. Când și-a dat seama că nu va obține faima dorită pe scenă, a decis să își încerce norocul la Hollywood. A avut roluri mari în seriale mici și roluri mici în filme mari. Aerul său natural de rebel a făcut minuni în rolul Bill Ringa și a primit aprecieri maxime din partea criticilor.

Când a aflat că avea un tip rar de cancer, cancer pleural (mezoteliom) , la început a manifestat aceeași atitudine nepăsătoare. Voia să își continue viața ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Hainele purtate la volanul mașinilor de curse erau fabricate din azbest, o substanță chimică rezistentă la foc. Cancerul pleural apărea la persoanele expuse intens la această substanță. Nu voia să accepte că cea mai mare pasiune a vieții sale îl conducea spre moarte. A preferat să creadă că boala fusese provocată de hainele purtate în armata SUA. Totuși, presupunerile conțin foarte puțin din realitate.

Pavarotti

Artistul italian de operă Luciano Pavarotti este considerat cel mai mare tenor al generației sale. Concertul susținut în timpul Cupei Mondiale alături de Carreras și Domingo, sub bagheta dirijorului Zubin Mehta, este considerat unul dintre cele mai importante concerte de muzică clasică din toate timpurile, iar înregistrarea a devenit cel mai vândut album de muzică clasică. A murit de cancer pancreatic la 71 de ani.

Harun Kolçak

Harun Kolçak, fiul actorului de cinema Eşref Kolçak și o voce importantă a muzicii pop turcești, a fost diagnosticat cu cancer de prostată în 2014. „Moartea dă sens multor lucruri din viață. Dacă am fi nemuritori, nu ne-am prețui unii pe alții” a spus, descriindu-și boala.

Miercuri, 22 iunie 2016, s-a constatat recidiva cancerului lui Harun Kolçak. Ulterior, după deteriorarea bruscă a stării generale, a fost internat de urgență și a suferit o nouă operație. Artistul, tratat la terapie intensivă, a murit ulterior.

Kayahan

Kayahan, unul dintre numele care au marcat muzica pop turcească, s-a confruntat de 2 ori cu același cancer, la interval de 15 ani. Când a fost diagnosticat în 1990 cu cancer al țesuturilor moi (sarcom), celebrul muzician a crezut că mai are 6 luni de trăit. Boala fusese ținută sub control prin tratamentul de atunci, dar a recidivat în 2014. Kayahan a murit în 2014, la 66 de ani.

Beau Biden, fiul lui Joe Biden

Cancerul lui Beau Biden, fiul cel mare al vicepreședintelui american Joe Biden, era o tumoră cerebrală numită glioblastom multiform (GBM). Beau Biden, în vârstă de 46 de ani, care era și procuror general al statului Delaware, a murit din cauza acestei boli pe 30 mai 2015.

- Inițiativa de Medicină de Precizie anunțată de Obama după decesul din cauza cancerului al fiului vicepreședintelui SUA Joe Biden!

Nilüfer

Nilüfer este una dintre milioanele de femei care au avut cancer de sân și își continuă viața sănătoasă după tratament. Iată, în propriile sale cuvinte, ce a simțit după ecografie și mamografie în timpul diagnosticului:

„Când medicii au început investigațiile, am fost puțin speriată și mi-a scăzut moralul. Am plâns o dată în ziua aceea, gândindu-mă la fiica mea, că este încă foarte mică; în acel moment omul devine foarte emoțional. Mi-a fost teamă când au spus că trebuie o biopsie cu ac pentru diagnosticul exact. Apoi am mers în ziua programării și am fost operată cu anestezie locală. Nu am simțit durere și am încercat să rămân calmă. Dar partea interesantă este că nici rezultatul anatomopatologic nu a fost clar. Atunci au prelevat din nou țesut din acea regiune printr-o metodă mai amplă, al cărei nume nu îl rețin. A fost o investigație ceva mai dificilă, dar fără durere. După acest test, nu uit niciodată, era o zi de sărbătoare; mi s-a spus că era un cancer foarte precoce în canalul de lapte. Anul trecut, pe 25 octombrie, am fost operată și mi-a fost îndepărtat sânul. Este o dată pe care nu o voi uita. Mă temeam doar foarte mult de operație. Îndepărtarea sânului nu a fost o tristețe pentru mine. Până la urmă, nu puteam umbla cu o bombă vie acolo. În afara canalului de lapte existau și tumori mici în 3 puncte din țesutul mamar. Cancerul meu fiind foarte agresiv, chimioterapia a devenit inevitabilă, deși tumorile erau foarte mici.”

„Pe cât posibil am rămas închisă în casă. Nu îmi plăcea să port perucă. Nici nu voiam să ies fără perucă. Am acceptat totul și nu am intrat în panică.”

„Vă rog să vă asumați boala, să cercetați, să discutați totul cu medicii și să încercați să aflați toate detaliile, fără să transformați situația într-o dramă. Nu vă îngrijorați, efectele negative ale chimioterapiei dispar rapid după încheierea tratamentului; nu vă întristați deloc pentru părul căzut, credeți-mă, crește mai des decât înainte.” spune Nilüfer.

- Simptomele și tratamentul cancerului de sân – CĂLĂTORIA DIAGNOSTICULUI prin întrebări

Defne Samyeli

Cancerul de col uterin (cervical) a fost descoperit de Defne Samyeli în fază incipientă, prin screening; ea își exprimă experiența astfel: „Trăind această experiență, am învățat că toate temerile mele erau neîntemeiate. În final, raportul anatomopatologic a arătat că intervenisem foarte devreme. Am ținut conferințe pe această temă și în Turcia a existat o creștere explozivă a testării prin frotiu în acea perioadă. Multe femei au mers la control. Nu degeaba se spune că sub lucrurile care par rele se ascunde un bine.”

- Ce este HPV, cauza a %95 dintre cancerele de col uterin, și cum provoacă acesta cancer?

Yıldız Tilbe

Cancerul uterin a afectat și o altă celebritate a noastră, care povestește astfel: „Nu am spus nimănui în afară de familie. Slavă Domnului că avusesem deja un copil. Altfel situația ar fi putut să mă afecteze mult. În timpul bolii am trăit o mare iubire, eram foarte îndrăgostită. Mă gândeam doar la el. Îmi era mereu în minte. Când omul are o suferință, aceasta poate apărea ca o problemă în corp. După îmbolnăvire l-am uitat complet. Acum am învățat că nu merită să mă frământ atât pentru orice și că nu trebuie să mă întristez pentru lucruri inutile. 

,

Trebuie să spun că lucrurile pe care nu ni le dorim în această viață sunt de fapt în folosul nostru și țin de necesitățile vieții. De exemplu, nici actul de a uita nu ne place. Totuși, uitarea este unul dintre cele mai mari daruri primite. Imaginați-vă că ne-am aminti toată fericirea și tristețea trăite până astăzi: poate că inima nu ar rezista unui asemenea ritm nici până la 40 de ani.

La fel, încercăm să tratăm cuvintele moarte și a muri ca pe ceva îndepărtat, înfricoșător și străin, deși știm că acest mare dar trebuie să vină într-o zi. Da, vrem să fugim de el. Nu vrem deloc să avem cancer; nu știu dacă vă dați seama, oricât de dureros ar fi, dar cancerul este poate singurul fel de moarte care oferă posibilitatea de a ne lua rămas-bun de la cei prețuiți și de a împărtăși lucruri cu cei dragi, înțelegând mai bine valoarea fiecărui lucru...

Amintirea faptului că voi muri curând a fost până acum cel mai mare ajutor în alegerile importante ale vieții. Pentru că aproape totul, toate așteptările exterioare, mândria, teama de rușine sau de eșec, devine neînsemnat în fața morții și rămân doar lucrurile cu adevărat importante. Să îți amintești că vei muri este cea mai bună cale de a evita iluzia că ai ceva de pierdut. Ești deja gol. Nu există niciun motiv să nu îți urmezi inima. Steve Jobs

Doresc să închei articolul ilustrând din nou cu un fragment din discursul lui Steve Jobs la absolvirea Universității Stanford din 2005:

„A treia mea poveste este despre moarte. La șaptesprezece ani am citit ceva de genul: «Dacă îți trăiești fiecare zi ca și cum ar fi ultima, într-o zi vei avea dreptate.» Fraza a avut un impact puternic asupra mea. De atunci, adică de 33 de ani, în fiecare dimineață mă uit în oglindă și mă întreb: «Dacă astăzi ar fi ultima zi a vieții mele, aș vrea să fac ceea ce urmează să fac astăzi în mod normal?» Când răspunsul era «Nu» prea multe zile la rând, înțelegeam că trebuie să schimb ceva. Să știi că vei muri curând este foarte important pentru deciziile care îți marchează viața. Pentru că totul, toate așteptările exterioare, mândria, fricile de umilire sau de eșec își pierd valoarea în fața morții. Doar moartea este importantă.

Ca persoană care a trăit această experiență, pot spune că moartea este un concept util, dar doar intelectual. Nimeni nu vrea să moară. Nici cei care vor să ajungă în rai nu vor să accepte moartea pentru a ajunge acolo. Totuși, moartea este sfârșitul nostru comun. Până acum nimeni nu a scăpat de ea. Și așa trebuie să fie. Pentru că moartea este una dintre cele mai frumoase invenții ale vieții. Este agentul schimbării vieții. Singura cale de a scăpa de cei vechi pentru a face loc celor noi. Acum voi sunteți cei noi. Dar într-o zi, și chiar destul de curând, și voi veți deveni vechi și veți fi îndepărtați.

Îmi pare rău că sunt atât de dur, dar acesta este adevărul. Timpul vostru este limitat. De aceea nu îl irosiți trăind viața altcuiva. Nu rămâneți captivi dogmei de a trăi după rezultatele gândirii altora. Nu lăsați zgomotul opiniilor celorlalți să vă împiedice să auziți vocea propriei inimi. Și, cel mai important, aveți curajul să vă urmați inima și intuiția. Inima și intuiția știu ce vreți să faceți. Orice altceva este secundar.