Povestea tumorii dintr-o coastă de Neanderthal veche de 120 de mii de ani

În acest articol
Ziua 5. , seria Istoria cancerului în 365 de zile
Strigătul tăcut al unui Neanderthal de acum 120.000 de ani: coasta cu tumoră dintr-o peșteră croată
În seria noastră despre istoria cancerului am vorbit despre dinozauri și strămoșii omului. Astăzi îndreptăm mașina timpului spre un trecut ceva mai apropiat, în lumea «verilor» noștri. Cu 120.000 de ani în urmă, înainte ca omul modern să ajungă în Europa, un Neanderthal dintr-o peșteră croată se confrunta cu o boală osoasă rară, pe care o întâlnim și astăzi în clinică.
În 2013, PLoS ONE a publicat această descoperire, unul dintre cele mai vechi și detaliate cazuri care demonstrează că tumorile nu sunt specifice doar omului modern, Homo sapiens. Rudele noastre dispărute purtau aceeași povară biologică.
Ce ne spune o coastă fragmentată
În săpăturile efectuate la Krapina, Croația, între 1899-1905, au fost descoperite peste 900 de oase de Neanderthal, de regulă fragmentate. Un mic fragment de coastă stângă de 3 cm, etichetat «Krapina 120.71», a atras însă atenția cercetătorilor.
În interior lipsea structura osoasă spongioasă normală, cu trabecule. Osul părea scobit, iar învelișul exterior, corticala, era anormal de umflat. Echipa condusă de Janet Monge și David Frayer a folosit metodele imagistice ale medicinei moderne pentru a înțelege această structură neobișnuită.

Figura 1. Vedere caudală a Krapina 120.71, a. Leziunea mare se află deasupra fațetei tuberculului și se extinde lateral. Trabeculele par distruse, iar corticala este expandată. Osul cortical subțire care forma plafonul cavității s-a fracturat după moarte. (b) Krapina 120.6 arată organizarea normală a trabeculelor osoase în cavitatea medulară. Neregularitățile suprafeței sunt postmortem.
Rezultatele radiografiei și ale micro-CT
- 1. Structura cavitară: Radiografiile au evidențiat o leziune osteolitică, ce distruge osul. Spațiul medular normal fusese ocupat și distrus de tumoră.
- 2. Aspect de sticlă mată: Aspectul radiologic de «sticlă mată», ground glass, este caracteristic displaziei fibroase. Osul își pierduse duritatea normală și devenise un țesut mai moale și fibros.
- 3. Nu o fractură, ci o tumoră: Structura leziunii a permis excluderea vindecării după traumatism și a infecției, osteomielita. Era, fără îndoială, un neoplasm, adică o tumoră.
A suferit acest Neanderthal?
Displazia fibroasă este o boală de dezvoltare a osului întâlnită și astăzi. Țesutul osos normal este înlocuit cu țesut fibros slab, ceea ce slăbește, umflă și deformează osul.
Ce simptome ar fi putut avea?
La pacienții moderni, boala poate fi asimptomatică sau poate provoca dureri osoase, fracturi patologice și deformări. Leziunile costale sunt de obicei nedureroase, dar pot produce o senzație de înțepătură la respirație.
Cum i-a influențat viața?
Acest individ a ajuns la maturitate în ciuda vieții dificile din peștera Krapina. Tumora nu îi oprise funcțiile vitale, dar probabil îi provoca un disconfort cronic.
- Monge J, Kricun M, Radovčić J, Radovčić D, Mann A, Frayer DW. Fibrous Dysplasia in a 120,000+ Year Old Neandertal from Krapina, Croatia. PLoS ONE. 2013;8(6):e64539. doi:10.1371/journal.pone.0064539
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.