Rezultat surprinzător: sportul și exercițiul fizic pot micșora tumora

Într-un studiu remarcabil publicat la 1 februarie 2022, s-a raportat micșorarea tumorii la pacienți care, în timpul chimioterapiei neoadjuvante (de micșorare înainte de operație), au urmat un program de exerciții fizice structurat de „preabilitare” și aveau cancer esofagian (al esofagului). Comparativ cu grupul de control format din pacienți care nu făceau exerciții, acești pacienți au prezentat o regresie tumorală (micșorare) semnificativă și o scădere a stadiului tumorilor.

British Journal of Sports Medicine este revista în care a fost publicată cercetarea, al cărei autor principal, Andrew Davies, de la spitalele Guy’s și St. Thomas, spune: „Amploarea rezultatelor a fost o surpriză pentru noi” și adaugă:

„Cunoșteam unele dovezi din modelele animale care susțin că exercițiul fizic crește beneficiul chimioterapiei, dar acesta nu a fost primul rezultat interesant al studiului. Însă, când au început să apară rezultatele răspunsului la chimioterapie, a devenit imposibil să nu observăm diferențele dintre grupuri."

Echipa afirmă în studiu: „Scăderea stadiului tumoral și răspunsul la chimioterapie sunt cei mai importanți factori predictivi ai evoluției bolii în cancerul esofagian. Aceste programe structurate de exerciții ar putea fi utile în cancerele avansate, probabil printr-o reglare imunologică și / sau inflamatorie îmbunătățită.”

Exercițiul fizic ca medicament împotriva cancerului

Studiul a inclus 40 de pacienți cu cancer esofagian: 21 au urmat programul structurat de exerciții de preabilitare, iar 19 au continuat tratamentul standard. Caracteristicile principale erau comparabile între cele două grupuri. Toți pacienții au finalizat patru cicluri de chimioterapie neoadjuvantă cu epirubicină, cisplatină și 5 fluorouracil (ECF), după care au fost operați.

De asemenea, toți aveau diagnostic de adenocarcinom operabil al esofagului inferior sau al joncțiunii gastroesofagiene și au primit sfaturi privind alimentația, activitatea fizică și renunțarea la fumat de la asistente specializate, dieteticieni și fizioterapeuți. Pacienții care au acceptat preabilitarea au făcut în plus antrenamente aerobice și de creștere a forței într-o sală, de 5-6 ori pe săptămână. Acestea însumau 150 de minute pe săptămână, până în ultima zi înainte de operație.

Echipa a analizat toate datele clinice și a identificat micșorări tumorale. Acestea au fost observate la mult mai mulți pacienți din grupul de exerciții comparativ cu cei din grupul de control (7 dintre cei 19 pacienți, 36,8%), în grupul de exerciții fiind observate la 15 dintre cei 20 de pacienți (75%).

Aceste rezultate sunt primele care arată că exercițiul fizic contribuie semnificativ la micșorarea tumorii într-un studiu clinic privind cancerul esofagian.

Totuși, limitarea studiului este că rezultatele provin dintr-un grup mic de pacienți, iar selecția pacienților nu a fost randomizată (aleatorie).

Care este rolul exercițiului fizic în micșorarea tumorii?

Davies spune că mecanismele prin care pacienții ar putea îmbunătăți controlul tumoral prin exerciții implică probabil numeroși factori și sunt oarecum complexe.

„În termenii cei mai simpli, se conturează o teorie plauzibilă: pacienții care fac exerciții pot trimite mai mult sânge și oxigen către țesuturile periferice, ceea ce ar putea crește livrarea medicamentului chimioterapic către o tumoră-țintă.”

Davies a precizat și că studiul a evidențiat „unele diferențe importante în compoziția corporală și în markerii imunității și inflamației”, toate acestea fiind „asociate, la nivelul cercetării fundamentale, cu ratele de răspuns la chimioterapie”. Cu alte cuvinte, exercițiul fizic ar putea regla sistemul imunitar într-o direcție favorabilă împotriva tumorii.

Pacienții din grupul de exerciții aveau, după chimioterapia neoadjuvantă, un număr mediu mai mare de limfocite T decât cei din grupul de control, iar între grupuri existau diferențe ale markerilor imunității și inflamației, inclusiv interleukina-6, interferonul gamma și factorul de necroză tumorală alfa.

În plus, pacienții din grupul de exerciții au prezentat o îmbunătățire semnificativă a indicelui de masă corporală fără grăsime. Totuși, deși Davies spune că diferențele sunt „foarte interesante” și „permit generarea de ipoteze”, subliniază că „nu doresc să exagereze aceste asocieri”.