Risc neașteptat de cancer de colon la maratoniști: avertisment despre DOZĂ de la ASCO 2025

În acest articol
Cel mai fundamental sfat pe care îl dăm pacienților și persoanelor sănătoase în practica noastră oncologică este clar: „Faceți mișcare.” Știm că exercițiul fizic regulat este un scut protector împotriva multor tipuri de cancer, în special cancerul de colon și cancerul mamar . Totuși, celebra frază rostită cu secole în urmă de Paracelsus, părintele toxicologiei, ar putea răsuna astăzi pe terenurile de sport: „Doza este cea care deosebește medicamentul de otravă.”
Un studiu remarcabil prezentat la ASCO 2025 sugerează că sporturile de „anduranță extremă”, precum maratonul și ultramaratonul, ar putea reprezenta pentru unele persoane un risc paradoxal pentru sănătatea intestinală. Așadar, întrebarea este: Exercițiul fizic este întotdeauna benefic sau „doza” este esențială?
Date surprinzătoare de la ASCO 2025: sunt „supersportivii” în pericol?
Un studiu din Virginia, de la Inova Schar Cancer Institute, prezentat de dr. Timothy L. Cannon și echipa sa, a adus în atenția lumii medicale o constatare care contrazice ideile consacrate.
Grupul de studiu: Cu vârste de 35–50 de ani, care au alergat cel puțin 5 maratoane (42 km) sau 2 ultramaratoane (50 km+): 100 de sportivi de anduranță
Evaluare: Constatări la colonoscopie
Ce spun cifrele? (Aici este mesajul principal)
| Constatări | Alergători de maraton/ultramaraton | Populația generală dintr-o grupă de vârstă similară | Ce înseamnă? |
|---|---|---|---|
| Orice polip | ~%50 (la aproximativ jumătate) | Variabil | Polipii sunt frecvenți, dar esențial este „ce tip de polip” |
| Adenom avansat (AA) | %15 | %4,5 – %6 | Creștere de aproximativ 3 ori → leziuni cu un potențial mai mare de transformare malignă |
De ce este important „adenomul avansat”?
O proporție importantă a cancerelor de colon se dezvoltă prin calea „adenom → cancer”. Adenomul avansat este veriga cu risc ridicat din acest lanț. De aceea, proporția de 15% nu este o „constatare obișnuită”, ci poate fi un semn că trebuie să regândim screeningul și conștientizarea .
Dar de ce? 3 posibile mecanisme „vinovate”
1) Leziunea ischemică și „colita alergătorului”
În timpul exercițiului intens și prelungit, organismul „retrage” sângele din sistemul digestiv și îl direcționează către mușchi. În acest interval, fluxul sanguin către intestin scade (ischemie). Revenirea sângelui după încheierea alergării (reperfuzie) poate crește stresul oxidativ și inflamația.
Ipoteză: Ciclurile repetate de „leziune–reparare” ar putea favoriza dezvoltarea polipilor prin creșterea proliferării celulare în mucoasa intestinală.
2) Riscuri ascunse în alimentația sportivilor
Deoarece necesarul energetic este mare în sporturile de anduranță, sportivii apelează frecvent la produse practice, precum geluri energizante, batoane, pudre de carbohidrați . Unele dintre aceste produse intră în categoria alimentelor ultraprocesate și pot afecta negativ microbiota intestinală.
În plus, consumul excesiv de lichide din sticle de plastic în timpul antrenamentului intens poate crește expunerea la microplastice (dovezile din acest domeniu sunt încă în dezvoltare, dar subiectul merită atenție).
3) Semnale de avertizare trecute cu vederea ca fiind „în natura sportului”
Aici se află cel mai important avertisment clinic al studiului: dintre sportivi, 30% au raportat sângerare rectală după exercițiu.
La cei la care s-au identificat adenoame avansate , această proporție crește la %53.
Mulți oameni consideră această sângerare normală, atribuind-o „frecării”, „hemoroizilor” sau „diareei alergătorului”. Totuși, la unele persoane, acest semn poate fi un „semnal de alarmă” al unor leziuni din interiorul intestinului.
Ce ar trebui să facem? Să renunțăm la alergare?
Categoric nu. Acest studiu nu spune „renunțați la alergare”. Efectele benefice ale exercițiului fizic asupra sănătății cardiovasculare, metabolismului, sănătății mintale și riscului de cancer pe termen lung sunt susținute de dovezi foarte solide.
Mesajul corect al acestui studiu:
Un anumit grup de persoane care practică sporturi de „anduranță extremă” ar putea avea nevoie să ia simptomele mai în serios și să își personalizeze strategiile de screening .
Comentariul Academiei DROZDOGAN
- Ascultați simptomele: Dacă după alergări lungi apar sângerare rectală, durere abdominală sau modificări ale tranzitului intestinal, nu le respingeți spunând că „sunt de la sport”. Solicitați o evaluare gastroenterologică .
- Nu așteptați vârsta de screening: Dacă sunteți un alergător activ de maraton/ultramaraton, mai ales dacă aveți simptome, nu ar trebui să așteptați până la 45–50 de ani pentru a discuta momentul colonoscopiei cu medicul.
- Ajustați alimentația: În loc să vă bazați excesiv pe geluri energizante și batoane ultraprocesate, planificați-vă, pe cât posibil, alimentația folosind surse naturale de carbohidrați .
- Nu uitați conceptul de „doză”: Exercițiul fizic este un medicament foarte valoros, dar în doze excesive poate avea costuri biologice diferite pentru unele sisteme de organe, în special pentru intestin.
Sursă: Cannon, T. L., et al. „Prevalence of advanced adenomas in marathon runners.” Prezentat la ASCO 2025 Annual Meeting.
Acest conținut are scop informativ și nu înlocuiește consultanța medicală.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.