Suntem conștienți de riscul crescut de tromboză (coagulare) la pacienții oncologici?

Peste 70% dintre pacienții oncologici nu știu că au un risc mai mare de tromboză venoasă profundă (DVT) decât populația generală. Aceasta se întâmplă deoarece specialiștii nu discută cu ei subiectul.

Ce este tromboza?

Masa de sânge coagulat formată într-un vas se numește tromboză. Se folosește și termenul tromb. Blocajul din vas este alcătuit, în linii mari, din trombocite, hematii și fragmente de fibrină.

Mai sus este imaginea unui tromb (cheag) la microscopul electronic de scanare – trombocite, hematii și fibre de fibrină – la o mărire de aproximativ 5500 de ori.

Tendința la tromboză crește în cancer

Legătura dintre cancer și tromboză și nivelul de conștientizare al pacienților și personalului medical au fost evidențiate printr-un sondaj al Coaliției Europene a Pacienților cu Cancer (ECPC).

Cercetătorii au scris despre studiu: "Scopul acestui sondaj paneuropean a fost evaluarea conștientizării și cunoștințelor pacienților despre tromboza asociată cancerului (CAT), inclusiv factori de risc, semne, simptome și intervenții, pentru îmbunătățirea prevenției și tratamentului."

Un grup de specialiști în oncologie, politicieni și reprezentanți ai pacienților s-a reunit pentru a discuta și reevalua îngrijorările persistente legate de morbiditatea și mortalitatea ridicate asociate trombozei în cancer.

Discuțiile au arătat că, de-a lungul anilor, conștientizarea riscului de tromboză în cancer a progresat foarte puțin și că specialiștii și pacienții au încă nevoie de mai multe informații despre CAT, mai ales privind prevenția primară și secundară.

De aici a pornit ideea sondajului paneuropean. ECPC l-a coordonat ca voce comună a pacienților oncologici din Europa. A fost realizat în șase țări (Franța, Germania, Grecia, Italia, Regatul Unit și Spania) și a inclus 1365 de pacienți și lucrători medicali. Rezultatele originale ECPC au fost publicate la sfârșitul lui 2018, de Ziua Mondială a Trombozei.

Tromboza apare la 1 din fiecare 5 pacienți oncologici

Profesorul de hematologie de la Universitatea Milano-Bicocca din Italia și coautor al studiului, Dr Anna Falanga, a evaluat rezultatele într-un interviu și a explicat cum pot fi îmbunătățite cunoștințele despre CAT ale pacienților oncologici.

"Datele arată că aproximativ 20% dintre pacienții oncologici vor avea tromboembolism venos (VTE), de aproximativ 4 – 5 ori mai mult decât populația generală."

Falanga a spus și despre legătura dintre cancer și tromboză:

"Știm despre legătura dintre cancer și tromboză din secolul al 19-lea, dar abia la mijlocul secolului trecut am ajuns la nivelul actual de înțelegere și conștientizare. Inițial, cercetarea era fundamentală și au fost făcute progrese majore în înțelegerea mecanismelor legăturii. Abia recent au apărut studii clinice care au atras atenția profesioniștilor anterior neinteresați de subiect."

• Subiect conex: Ce este semnul Trousseau? De unde îi provine numele?

Ce știu pacienții despre tromboza asociată cancerului?

O parte dintre datele sondajului european arată că aproape trei sferturi dintre respondenți (72%) nu știau, înainte de participare, că persoanele cu cancer au risc mai mare de tromboză decât cele din populația generală.

Autorii au spus: "Le-am cerut participanților să își noteze cunoștințele despre CAT de la 1 la 10 și am obținut o medie de 4,1. Numai 21% dintre pacienți au dat nota 7 sau mai mare (foarte informați). Rezultatele au fost foarte asemănătoare între țări".

Au precizat că sondajul a evaluat și cât de mult îi informaseră propriii medici despre subiect. Aproximativ 35% dintre pacienți fuseseră informați despre CAT chiar înaintea sau la momentul diagnosticului de cancer. Îngrijorător, un sfert dintre respondenți (26%, o proporție mare) au spus că au aflat despre CAT abia când au avut prima problemă cu un cheag de sânge. Proporțiile medii erau foarte apropiate între țări.

Falanga spune: "Nu uitați că boala și tratamentele oncologice provoacă multe reacții adverse, uneori foarte grave; în unele situații, un cheag poate părea o problemă mică. În realitate nu este așa. Un cheag poate fi o cauză importantă de boală sau deces la pacientul oncologic".

Știți cum să preveniți tromboza?

În privința prevenției:

• majoritatea participanților (87%) știau că plimbările pot reduce riscul
• o proporție ceva mai mică (75%) știa despre renunțarea la fumat,
• ceva mai puțini (63%) despre evitarea deshidratării și consumul abundent de apă, iar
• 55% știau că întinderea picioarelor reduce riscul

Participanții păreau să cunoască relativ bine semnele CAT:

• 73% dintre participanți au indicat că umflarea labelor picioarelor, gleznelor sau picioarelor poate fi un semn de DVT
• 71% au spus că lipsa de aer poate indica embolie pulmonară (PE, blocarea unui vas din plămân).

Autorii spun însă că alte simptome sunt mai puțin cunoscute.

"Puțin peste jumătate dintre participanți (57%) știau că durerea, crampele și sensibilitatea pot fi semne de DVT, iar aproximativ o treime (33%) că bătăile neregulate ale inimii pot indica PE. Rezultatele diferă între țări."

Sondajul a arătat că peste o treime dintre participanți foloseau deja anticoagulante (medicamente care subțiază sângele), dar aproape toți (96%) știau că acestea pot trata eficient tromboza. Numai 41% dintre cei care foloseau anticoagulante au spus că fuseseră informați despre posibilele reacții adverse.

Rezultatele sondajului din Italia

Raportul cu rezultatele complete ale sondajului european includea mai multe detalii și rezultate pentru fiecare țară.

Datele din Italia, de la 246 de persoane, arată că numai 27% dintre pacienți și personalul medical știau despre riscul crescut de tromboză după diagnosticul de cancer. Deși nota italiană pe scala de 10 puncte era mai mică (3,3/10 față de 4,1/10), rezultatele semănau cu cele generale.

Cunoștințele despre factorii de risc diferă mai mult. Majoritatea participanților (89%) știau că imobilitatea este unul dintre principalii factori de risc ai trombozei. Doar puțin peste jumătate știau că radioterapia este factor de risc, în timp ce 75% știau despre operația oncologică și chimioterapie.

Falanga spune: "În toate scopurile lor, toate tipurile de medicamente oncologice influențează semnificativ riscul de formare a cheagurilor, iar aceasta este valabil și pentru tratamentele moderne, precum imunoterapia".

Răspunsurile despre simptome arată că 58% dintre pacienții și lucrătorii medicali italieni știau că umflarea părții inferioare a picioarelor poate indica DVT; aceeași proporție știa că lipsa de aer poate indica PE.

În Italia, imaginea prevenției era variabilă: 74% știau importanța mersului pe jos, ceva mai puțini (57%) că trebuie să renunțe la fumat și și mai puțini (35%) că trebuie să întindă picioarele. 41% dintre italieni foloseau anticoagulante, iar 53% dintre aceștia cunoșteau posibilele lor reacții adverse.

Încotro mergem? Ce putem face?

Cercetătorii scriu că, "în pofida frecvenței mari a CAT, a dovezilor clinice și recomandărilor clare pentru pacienții oncologici, prevenirea și recunoașterea CAT rămân reduse în rândul personalului medical".

Rezultatele ECPC confirmă studiile anterioare care subliniau lipsa informațiilor despre CAT și necesitatea unor discuții mai ample între medici și pacienți.

Așadar, ce se poate face? După cum subliniau studiile anterioare, "experiențele pacienților reprezintă o lecție pentru ei și mai ales pentru echipa de îngrijire oncologică. Când pacientul are deja tromboză, dispare posibilitatea prevenției, care ar trebui să fie prioritatea clinicilor de chirurgie, oncologie și îngrijiri paliative."

Falanga a spus: "Atât oncologii, cât și celelalte echipe care îngrijesc pacientul (de exemplu, chirurgi și asistente) trebuie să facă tot posibilul pentru conștientizarea CAT și riscului de cheaguri în fiecare etapă a bolii”. Falanga a explicat că medicii sunt primii care trebuie să inițieze comunicarea în acest grup. "Acești specialiști sunt în prima linie a tratamentului și printre primii care pot suspecta un cheag; de aceea trebuie să fie pe deplin conștienți de riscul crescut al pacienților oncologici."

Ca oncologi, suntem de acord că abordarea multidisciplinară este extrem de importantă, însă rolurile membrilor echipei trebuie să fie clare. Trebuie stabilit și cine face ce pentru informarea și educarea pacientului. Asistentele de oncologie pot acoperi o lacună importantă de educație în acest domeniu.