Testele pentru depistarea precoce a mai multor cancere și alte teste: postări înșelătoare pe rețelele sociale

Deși rețelele sociale facilitează astăzi accesul la informații medicale, ele favorizează și răspândirea informațiilor greșite sau incomplete. Recent, un studiu publicat la 26 februarie 2025 în revista JAMA Network Open a arătat că pe platforme precum Instagram și TikTok sunt publicate informații înșelătoare despre testele pentru depistarea precoce a mai multor cancere (MCED=Multi Cancer Early Detection) și alte teste medicale. Majoritatea postărilor erau realizate de influenceri și s-a constatat că materialele aveau în mare parte un ton promoțional.

Rețelele sociale: sursă de poluare informațională medicală

Această situație reprezintă o amenințare serioasă pentru sistemele de sănătate și arată că rețelele sociale se transformă într-o adevărată groapă de gunoi informațional medical. Transmiterea unor informații greșite sau intenționat incomplete poate genera o criză cu riscuri mari pentru sănătatea publică.

Cercetarea a examinat 982 de postări publicate pe Instagram și TikTok între 30 aprilie 2015 și 23 ianuarie 2024. Acestea proveneau de la conturi cu un total de 194,2 milioane de urmăritori. Numai 16% (n=156) aparțineau unor utilizatori care se prezentau drept medici.

Postările despre testele MCED

Testele pentru depistarea precoce a mai multor cancere (MCED) sunt teste de screening de nouă generație care urmăresc identificarea mai multor tipuri de cancer, înainte de apariția simptomelor, prin material genetic și biomarkeri circulanți în sânge. Teoretic, diagnosticul precoce urmărește depistarea cancerului în stadii mai timpurii și creșterea șanselor de tratament. Însă testele nu au fost încă aprobate de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) pentru utilizare generală și sunt folosite limitat în cadrul anumitor aplicații comerciale. Cercetările privind acuratețea, ratele fals pozitive și beneficiul clinic continuă, iar experții subliniază necesitatea precauției față de supradiagnostic, care poate duce la intervenții inutile.

În studiul JAMA , 87% (n=855) dintre postările examinate subliniau beneficiile potențiale ale testelor, iar numai 15% (n=144) menționau posibilele riscuri. 5% (n=46) minimalizau riscurile, iar 6% (n=60) atrăgeau atenția asupra supradiagnosticului. Numai 6% (n=63) dintre postări făceau referire la dovezi științifice.

Din cele 197 de postări despre MCED, 99% (n=195) menționau beneficiile testelor și 31% (n=60) riscurile. Însă 20% (n=39) minimalizau riscurile și numai 3% (n=5) menționau supradiagnosticul.

În plus, 94% (n=186) dintre postările despre MCED aveau caracter promoțional, numai 5% (n=10) se bazau pe dovezi științifice și 22% (n=44) includeau anecdote personale. În 45% (n=89) erau menționate interese financiare ale influencerilor, iar în 38% (n=75) urmăritorilor li se recomanda să facă testele.

Informații înșelătoare și lipsa dovezilor științifice

Dr. Brooke Nickel de la Universitatea din Sydney a precizat că influencerii comercializează aceste teste sub pretextul „screeningului precoce”. „Aceste teste sunt inutile pentru majoritatea oamenilor, iar pentru unele dovezile științifice privind eficacitatea sunt insuficiente. Majoritatea materialelor distribuite cu mesajul că informația înseamnă putere conțin doar informații prezentate selectiv . Însă în sănătate este foarte important să vedem imaginea de ansamblu, iar jumătățile de adevăr duc adesea la dezinformare.”

Studiul a arătat și că, în postările medicilor, probabilitatea menționării riscurilor potențiale ale testelor era, față de alți influenceri, de 4,49 ori mai mare (OR: 4,49; IC 95%: 2,85-7,06), iar probabilitatea absenței unui ton promoțional era de 2 ori mai mare (OR: 0,53; IC 95%: 0,35-0,80).

Postările bazate pe dovezi științifice aveau o probabilitate cu 51% mai mică de a menționa beneficiile testelor (OR: 0,49; IC 95%: 0,26-0,92), dar de 11,65 ori mai mare de a sublinia riscurile (OR: 11,65; IC 95%: 6,77-20,08).

Postările influencerilor cu interese financiare aveau o probabilitate cu 76% mai mică de a menționa riscurile testelor (OR: 0,24; IC 95%: 0,17-0,35) și cu 87% mai mică de a menționa supradiagnosticul (OR: 0,13; IC 95%: 0,06-0,30).

Concluzie: necesitatea unui control mai strict pe rețelele sociale

Instagram și platformele similare devin tot mai permisive în verificarea corectitudinii informațiilor medicale distribuite. Aceasta favorizează răspândirea rapidă a materialelor înșelătoare care amenință sănătatea publică. Prin urmare, pentru a împiedica dezinformarea medicală și a proteja publicul, implementarea unor reglementări și mecanisme de control mai eficiente a devenit inevitabilă.

Însă nu numai platformele și autoritățile, ci și noi, ca indivizi, avem o responsabilitate importantă. Cel mai elementar lucru pe care trebuie să îl facă cititorii este să pună sub semnul întrebării informațiile întâlnite și să caute dovezi științifice.

Sursele de informații de încredere

• prezintă transparent atât avantajele, cât și dezavantajele unui studiu,
• indică limpede referințele datelor științifice și
• prezintă obiectiv opiniile specialiștilor.

Compararea și verificarea afirmațiilor influencerilor sau persoanelor cu interese comerciale prin surse științifice fac parte din responsabilitatea individuală. Cel mai bun mod de a ne proteja sănătatea este să luăm decizii bazate pe informații științifice complete și prezentate corect.

Instagram și platformele similare devin tot mai permisive în verificarea corectitudinii informațiilor medicale distribuite. Aceasta favorizează răspândirea rapidă a materialelor înșelătoare care amenință sănătatea publică. Prin urmare, pentru a împiedica dezinformarea medicală și a proteja publicul, implementarea unor reglementări și mecanisme de control mai eficiente a devenit inevitabilă.

Platforme precum Instagram se îndepărtează de verificarea informațiilor din postări. Sunt necesare, de aceea, reglementări mai stricte pentru a împiedica răspândirea informațiilor medicale înșelătoare.