Ce este testul de depistare precoce a mai multor cancere? Ce înseamnă rezultate adevărate, false, pozitive și negative?

Ce este testul de depistare precoce a mai multor cancere?

Cancerul este una dintre cele mai importante probleme de sănătate din lume, iar diagnosticul precoce este esențial pentru creșterea succesului tratamentului. Dezvoltate în acest scop, testele de depistare precoce a mai multor cancere (MCED = Multi Cancer Early Detection) au potențialul de a identifica mai multe tipuri de cancer dintr-o probă de sânge. Permițând diagnosticul în stadii timpurii, aceste teste pot îmbunătăți calitatea vieții și supraviețuirea pacienților. Corectitudinea și fiabilitatea rezultatelor sunt însă foarte importante. Trebuie evaluate, așadar, probabilitățile rezultatelor adevărat pozitive, fals pozitive, adevărat negative și fals negative.

Subiect conex: Cât de aproape suntem de depistarea precoce a mai multor cancere dintr-o singură probă de sânge?

O revoluție în diagnosticul precoce – importanță și tehnologii utilizate

Testele MCED aduc o inovație revoluționară în depistarea precoce a cancerului.

Ele folosesc metode biotehnologice avansate pentru a detecta substanțe eliberate de celulele canceroase sau de tumori în lichidele organismului, în special în circulația sangvină:

• biomarkeri sangvini,
• fragmente de ADN,
• modificări epigenetice și
• alte molecule.

Aceste teste nu încearcă să diagnosticheze precoce cancerul printr-o singură abordare biotehnologică, de exemplu doar prin căutarea ADN-ului tumoral sau a celulelor canceroase în sânge. Ele sunt, în schimb, modele care combină numeroși biomarkeri și încearcă să identifice un anumit tipar. Astfel, examinarea combinațiilor de semnale biologice poate permite un diagnostic mai corect și mai precoce.

În prezent, niciun test MCED nu a primit încă aprobarea oficială a FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA) sau a altei autorități sanitare de autorizare. Numeroși dezvoltatori lucrează însă intens la aceste teste, iar aprobările sunt așteptate în următorii câțiva ani. Sensibilitatea și acuratețea lor sunt evaluate în studii clinice cu zeci de mii de persoane din întreaga lume.

Principiile generale de funcționare ale testelor MCED

Mai jos sunt ilustrate principiile unui test sangvin MCED care utilizează învățarea automată, o metodă de inteligență artificială: 

Graficul de mai sus detaliază procesul depistării precoce și rolul testelor MCED. După apariția primelor celule canceroase, acestea încep să elibereze ADN liber circulant, acelular (cfDNA), prin apoptoză sau necroză. Testul MCED intervine în acest proces, izolând și secvențiind cfDNA din sânge. Analizat prin algoritmi de învățare automată, acesta oferă informații despre prezența și originea semnalului de cancer. Dacă testul detectează un semnal, stabilește organul din care provine. Limita de detecție și punctele de detecție clinică reprezintă pragurile la care cancerul poate fi identificat prin metode tradiționale. Graficul evidențiază capacitatea testelor MCED de a detecta cancerul în perioada preclinică detectabilă, înaintea identificării sale clinice.

Tipuri de teste MCED – denumiri, tehnologii și cancere vizate

Tabelul de mai jos prezintă denumirile testelor MCED dezvoltate de diferite companii, tehnologiile utilizate și tipurile de cancer vizate:

Concepte de bază ale testelor de screening pentru cancer

La evaluarea fiabilității testelor de screening pentru cancer există patru tipuri principale de rezultate:

• Adevărat pozitiv: Testul este pozitiv, iar cancerul este într-adevăr prezent. Aceasta înseamnă că testul a detectat cu succes cancerul.
• Fals pozitiv: Testul este pozitiv, dar cancerul nu este de fapt prezent. Situația poate provoca îngrijorare inutilă și intervenții medicale suplimentare.
• Adevărat negativ: Testul este negativ, iar cancerul nu este într-adevăr prezent. Aceasta înseamnă că pacientul nu are cancer și testul a oferit un rezultat corect.
• Fals negativ: Testul este negativ, dar cancerul este de fapt prezent. Există astfel riscul ca boala să rămână nediagnosticată și să progreseze fără tratament.

Logica generală a testelor de screening pentru cancer

Testele de screening urmăresc identificarea cancerului într-un stadiu timpuriu la persoane cu anumite vârste sau caracteristici. De exemplu:

• Screeningul cancerului colorectal: Se efectuează după 45 de ani, atât la femei, cât și la bărbați, prin metode precum colonoscopia sau testul pentru hemoragii oculte în scaun.
• Screeningul cancerului mamar: Se efectuează prin mamografie la femeile de peste 40 de ani.
• Screeningul cancerului de col uterin: Se efectuează de la 25 de ani, la toate femeile, prin test HPV sau test Papanicolau.
• Screeningul cancerului pulmonar: Se efectuează de la 50 de ani, la toate femeile și toți bărbații fumători, prin tomografie pulmonară cu doză mică.
• Screeningul cancerului de prostată: Se efectuează de la 50 de ani, la toți bărbații, prin determinarea PSA sangvin.

Aceste limite de vârstă sunt pentru persoanele obișnuite cu risc mediu. Persoanele cu risc ereditar de cancer pot fi investigate de la vârste mai mici, mai detaliat sau prin metode diferite.

Screeningul este efectuat în perioada în care cancerul nu produce simptome și permite diagnosticul și tratamentul precoce. Eficacitatea sa are o mare importanță pentru sănătatea publică, deoarece succesul tratamentului este mult mai mare în cancerele diagnosticate devreme.

Până acum au existat teste separate pentru fiecare tip de cancer; testele MCED au însă potențialul de a depista precoce numeroase cancere dintr-o singură probă de sânge.

Testele MCED, care vor aduce un suflu nou screeningului, reprezintă în acest sens un instrument important pentru salvarea mai multor vieți. Totuși, rezultatele trebuie interpretate ținând cont de posibilitatea rezultatelor fals pozitive și fals negative, care necesită o gestionare atentă.

Ce se întâmplă dacă testul MCED este pozitiv?

Dacă testul MCED este pozitiv, se urmează acești pași:

1. Detectarea unui semnal de cancer: Dacă se detectează un semnal de cancer, este stabilită originea acestuia. Aceasta ajută la identificarea organului sau țesutului care produce cancerul.
2. Investigații suplimentare: După confirmarea rezultatului pozitiv, se efectuează PET/CT, doar CT sau RMN și alte investigații și teste clinice. Acestea sunt necesare pentru un diagnostic mai precis și stabilirea planului terapeutic.
3. Planificarea tratamentului: Se pregătește un plan terapeutic adecvat tipului și stadiului cancerului identificat.

Ce se întâmplă dacă testul MCED este negativ?

Un rezultat negativ al testului MCED înseamnă că nu au fost detectate în sângele persoanei testate celule tumorale circulante (CTC) sau ADN tumoral (cfDNA). Rezultatul negativ indică absența semnelor de cancer la momentul testării. Totuși, trebuie interpretat ținând cont de anumite aspecte:

1. Absența cancerului: Rezultatul negativ arată că persoana testată nu are cancer în acel moment. Aceasta înseamnă că nu prezintă în prezent o tumoră malignă și că îngrijorările sale legate de cancer se pot reduce.

2. Monitorizare regulată: Chiar și după un rezultat negativ, monitorizarea periodică este importantă, mai ales pentru persoanele cu antecedente familiale sau cu risc ridicat de cancer. Cele cu risc trebuie să continue la anumite intervale testarea MCED sau alte teste adecvate de screening oncologic.

Un studiu recent – risc scăzut de cancer după rezultate fals pozitive

Testele de screening pentru cancer sunt esențiale pentru diagnosticul și tratamentul precoce. Totuși, pot apărea rezultate fals pozitive, adică identificarea eronată a cancerului, care provoacă îngrijorare inutilă. Datele studiului DETECT-A arată că, la pacientele cu rezultat fals pozitiv la testul MCED CancerSEEK , riscul de a dezvolta cancer pe termen lung este scăzut. Constatările oferă indicii importante pentru gestionarea rezultatelor fals pozitive.

Scopul și metoda studiului

Studiul DETECT-A a evaluat performanța testului MCED CancerSEEK. Au participat 10006 femei cu vârste între 65-75 de ani, fără antecedente de cancer. Pacientele cu rezultate CancerSEEK pozitive au fost investigate prin PET/CT și evaluare clinică, pentru confirmarea prezenței cancerului.

Rezultate

Analiza a evaluat 98 de paciente cu rezultat CancerSEEK fals pozitiv. Un rezultat fals pozitiv a fost definit prin absența detectării unui cancer sau a unei leziuni precanceroase în decurs de 1 an după testul pozitiv, respectiv prin nedetectarea acestora . Durata mediană de urmărire a fost 3,6 ani.

• La pacientele cu rezultat MCED fals pozitiv, rata apariției cancerului a fost 1% după 1 an și 3,4% după 2, 3 și 4 ani.
• Rata anuală de apariție a cancerului a fost calculată la 1%.
• La cele 63 de paciente fără proceduri suplimentare după PET/CT, rata apariției cancerului a fost 1,6% la 1 an și 3,6% la 2, 3 și 4 ani. .

În timpul urmăririi, 3 paciente au fost diagnosticate cu cancer:

1. O pacientă a fost diagnosticată cu cancer ovarian în stadiul IIIC la 1,9 ani după rezultatul fals pozitiv.
2. La două paciente a fost detectat cancer mamar în stadiul I prin mamografie de rutină, după 0,1, respectiv 1,6 ani.

Reevaluarea imaginilor PET/CT a oferit rezultate concordante cu evaluările inițiale. Pacienta cu cancer ovarian a decedat în aproximativ 1 an după operație și chimioterapie. Una dintre pacientele cu cancer mamar a primit chirurgie, radioterapie și tratament hormonal și a rămas fără cancer în timpul urmăririi. Cealaltă a primit chirurgie și radioterapie, însă nu au fost furnizate documente medicale detaliate.

Concluzii și recomandări

Rezultatele arată că pacientele cu test MCED fals pozitiv pot reveni la îngrijirea de rutină dacă evaluarea clinică și imagistică nu identifică un cancer. Studiul indică siguranța revenirii la protocoalele obișnuite de urmărire, evitând intervențiile inutile. Se subliniază însă necesitatea confirmării acestor constatări la intervale de vârstă mai largi, la sexe diferite și în grupuri rasiale și etnice mai diverse.

Rezultatele anterioare din DETECT-A au arătat că CancerSEEK poate detecta cancerul apendicular, cancerul mamar, colorectal, renal, pulmonar, limfomul, cancerul ovarian, tiroidian, uterin și cancerul cu origine primară necunoscută.