Cât de aproape suntem de un test de depistare precoce a mai multor cancere dintr-o singură probă de sânge?

Testele de depistare precoce a mai multor cancere (MCED= Multi Cancer Early Detection) promit un progres important în cercetarea cancerului. Aceste teste permit, înainte de apariția simptomelor, folosirea unei singure probe de sânge pentru numeroase tipuri de cancer și identificarea biomarkerilor . Astfel, boala poate fi depistată într-un stadiu precoce, înainte ca pacienții să primească un diagnostic de cancer. Acest lucru ar putea reprezenta un progres revoluționar în medicină, însă unii specialiști arată că nu am ajuns încă în acel punct și semnalează dificultățile unei utilizări mai largi. Se ridică aceste teste cu adevărat la nivelul entuziasmului creat?

Galleri a provocat unele controverse

Câteva teste MCED au primit permisiunea de a fi comercializate direct consumatorilor și sunt testate atât în SUA, cât și în NHS din Regatul Unit. Testul Galleri al Grail, care caută modele modificate de metilare a ADN-ului din sânge, este cel mai avansat test.

Rezultatele studiului SYMPLIFY, condus de Universitatea Oxford, au fost publicate în iulie 2023. Studiul a evaluat performanța acestui test de screening pentru cancer. Din 5461 de cazuri simptomatice, cercetarea a detectat un semnal de cancer în 323, iar 244 dintre acestea au fost diagnosticate cu cancer. Rezultatele au indicat rate impresionante: valoare predictivă pozitivă de 75,5%, valoare predictivă negativă de 97,6%, sensibilitate de 66,3% și specificitate de 98,4%.

• Valoarea predictivă pozitivă (75,5%): Reprezintă proporția în care testul prezice corect că persoanele cu rezultat pozitiv au într-adevăr cancer. În acest caz, arată că, atunci când testul este pozitiv, rezultatul este corect în 75,5% dintre cazuri.
• Valoarea predictivă negativă (97,6%): Reprezintă proporția în care testul prezice corect că persoanele cu rezultat negativ nu au cancer. Înseamnă că, atunci când testul este negativ, rezultatul are o fiabilitate de 97,6%.
• Sensibilitate (66,3%): Exprimă capacitatea testului de a identifica corect persoanele cu cancer. Această rată arată că 66,3% dintre persoanele cu cancer au fost identificate corect de test.
• Specificitate (98,4%): Este capacitatea testului de a identifica corect ca negative persoanele fără cancer. În acest caz, 98,4% dintre persoanele fără cancer au fost identificate corect de test ca negative.

Sensibilitatea a crescut odată cu vârsta și stadiul cancerului, de la 24,2% (stadiul I) la 95,3% (stadiul IV).

La persoanele cu cancer confirmat, estimarea organului de origine a fost corectă în 85,2% dintre cazuri.

Galleri se află în prezent într-un studiu-pilot al NHS cu 140 de mii de voluntari care nu au semne sau simptome. Rezultatele sunt așteptate la sfârșitul acestui an.

Atât testul, cât și studiul au provocat controverse prin preocupările exprimate într-un articol publicat la începutul acestei luni în The Lancet, referitoare la

• ratele reduse de detectare a cancerelor în stadii precoce,
• ratele ridicate ale rezultatelor fals pozitive,
• analiza incertă a originii cancerului,
• necesitatea unor investigații/examinări ulterioare,
• costurile ridicate și
• beneficiile nedemonstrate asupra mortalității,
• precum și la posibilele influențe politice asupra preferinței NHS pentru acest test față de altele.

Testul Galleri susține că poate detecta peste 50 de tipuri de cancer. Speranța este să identifice tumori greu de depistat precoce, precum cele de cap și gât, intestin, plămân și pancreas, și să prevină situațiile care duc la tratamente costisitoare, evitând cancerele diagnosticate de obicei în stadii târzii și cu prognostic (evoluție a bolii) nefavorabil.

Testele pot spori îngrijorarea persoanelor „sănătoase, dar îngrijorate“

Testele MCED par să nu detecteze foarte bine boala în stadii precoce. Deși identifică bine cancerul avansat, ele pot oferi rezultate destul de nespecifice și fals pozitive. Adevărata problemă a tuturor testelor MCED este că sporesc îngrijorarea persoanelor sănătoase, dar deja preocupate!

De aceea, rezultatele studiului-pilot ar putea fi dezamăgitoare.

Cercetările de până acum arată că aceste teste nu sunt foarte eficiente în detectarea cancerelor precoce, adică în stadiile I sau II. Se menționează, de asemenea, că adesea nu este posibil să se stabilească zona corpului din care provine cancerul. Ce ar trebui să facă, de exemplu, un medic de familie cu o persoană care are un test pozitiv, dar fără semne sau simptome? Ca oncolog, ce ar trebui să fac eu când aceste persoane îmi sunt trimise?

Cine va finanța investigațiile suplimentare?

Situația în care producătorilor le este suficient să demonstreze capacitatea testului de a detecta cancerul, fără obligația de a-i demonstra valoarea economico-sanitară, creează o dilemă reală.

Dacă posibilitățile de screening sunt limitate și trebuie luată o decizie, este de obicei mai logic să fie prioritar un pacient cu semne și simptome clare, precum vărsături cu sânge. Aceste simptome pot indica o problemă gravă care necesită intervenție urgentă. Pentru o persoană aparent complet sănătoasă, dar cu test pozitiv, pot fi necesare teste și evaluări suplimentare; totuși, dacă nu este o urgență, prioritate trebuie acordată pacienților simptomatici.

Studiile clinice actuale privind testele MCED sunt ample și promițătoare, însă este prea devreme pentru a răspândi aceste teste ca instrument de sănătate publică, așa cum încearcă Galleri. Desigur, un test aprobat de depistare precoce a mai multor cancere ar putea îmbunătăți semnificativ statisticile mortalității prin cancer.

Aceasta este, firește, politica din spate. Autoritățile sanitare vor să arate că susțin testele MCED, deoarece acestea ar reprezenta soluția problemei. Totuși, problema nu va fi rezolvată într-un interval scurt. Dacă nu creștem capacitatea de diagnostic convențional, mai mulți oameni vor muri din cauza diagnosticului tardiv.

Potențialul testelor MCED de a asigura diagnosticul precoce aduce și speranța reducerii costurilor tratamentului oncologic. Medicamentele oncologice nu sunt întotdeauna pe deplin curative, pacienții au nevoie de mai multe linii terapeutice, iar multe medicamente au efecte adverse care afectează calitatea vieții, generând adesea probleme ce necesită alte medicamente. Cancerul precoce este mai ușor și mai ieftin de tratat. Dacă testele MCED reduc semnificativ numărul persoanelor diagnosticate cu cancer avansat, acest lucru ar trebui să îmbunătățească direct supraviețuirea. Chiar și o reducere de 15-20% a deceselor prin cancer la nivelul populației ar fi un succes major.

Testele MCED oferă o metodă de screening pentru cancerele fără teste clasice de screening eficiente (70-75% din totalul deceselor prin cancer) și pentru cele prea rare pentru screeningul întregii populații. Screeningul pentru cancer din această singură probă de sânge este rentabil numai pentru cancerele de sân, pulmonar, colorectal și cervical. Un studiu de modelare realizat de Hackshaw, raportat în British Journal of Cancer în 2021, a sugerat că raportul dintre rezultatele adevărat pozitive și cele fals pozitive a scăzut de la 1:18 pentru testele de screening existente la 1:1,6 pentru o versiune anterioară Galleri. În plus, costul investigațiilor diagnostice pentru fiecare cancer depistat în rândul persoanelor cu screening pozitiv a fost redus, prin testul MCED, de la £10452 la £2175.

Se consideră că testele MCED vor fi rentabile. Deși sunt necesare cercetări suplimentare, ele par să poată aduce economii importante autorităților sanitare din numeroase țări.