Vinul roșu este bun pentru sănătate? Avantaje și dezavantaje

Vinul roșu este o băutură alcoolică obținută prin fermentarea strugurilor închiși la culoare. Face parte de secole din mesele și viața socială a oamenilor, iar despre el se vorbește frecvent în termenii „beneficiilor vinului roșu”. Dar, într-adevăr, vinul este sănătos? Uneori auzim informații contradictorii: pe de o parte, antioxidanții săi ar fi buni pentru inimă; pe de alta, există avertismente despre efectele nocive ale alcoolului. În acest articol, avantajele și dezavantajele vinului roșu vor fi examinate detaliat. Beneficiile, posibilele efecte nocive și influența asupra tensiunii arteriale și cancerului vor fi discutate în lumina datelor științifice. Vom răspunde și întrebărilor frecvente, în format întrebare-răspuns.

Valoarea nutritivă a vinului roșu

Să privim mai întâi compoziția nutritivă. Vinul roșu nu este un aliment bogat în vitamine și minerale. Tabelul de mai jos prezintă valorile nutritive de bază pentru 100 ml (aproximativ jumătate de pahar mic) și 150 ml (un pahar obișnuit):

1Cantitatea de zahăr diferă după tipul vinului; vinul roșu sec conține foarte puțin zahăr, iar vinurile dulci conțin mai mult.

Notă: După cum se vede, dincolo de calorii, vinul roșu nu oferă o valoare nutritivă semnificativă. Nivelurile vitaminelor și mineralelor sunt aproape neglijabile. Prin urmare, nu este corect să îl considerăm o băutură hrănitoare; efectele sale asupra sănătății sunt legate mai ales de alcool și compușii polifenolici pe care îi conține.

Beneficiile vinului roșu

Posibilele beneficii ale consumului moderat sunt discutate de ani de zile. Se susține că efectele favorabile ar putea apărea în special datorită antioxidanților și polifenolilor din compoziția sa. Iată câteva dintre beneficiile potențiale ale consumului de vin roșu:

• Sănătatea cardiovasculară: Se consideră că un consum moderat poate sprijini sănătatea inimii. Cercetările au arătat că, la persoanele care beau un pahar de vin roșu pe zi, crește colesterolul HDL (bun) și scade riscul de ateroscleroză. Antioxidantul resveratrol din vinul roșu poate ajuta la prevenirea formării plăcilor în vase. Aceste observații stau și la baza cunoscutului „paradox francez”: frecvența relativ redusă a bolilor cardiace în țări mediteraneene precum Franța, în pofida alimentației grase, a fost atribuită vinului consumat moderat la masă. Totuși, nu trebuie uitat că beneficiul este observat doar în cazul consumului moderat.

• Efect antioxidant și antiinflamator: Vinul roșu conține antioxidanți puternici din coaja strugurilor, precum resveratrolul, flavonoidele și antocianinele. Aceștia neutralizează radicalii liberi care lezează celulele, reducând stresul oxidativ. Reducerea stresului oxidativ poate diminua inflamația cronică și riscul multor boli, inclusiv al bolilor cardiace și al unor cancere. Prin compușii săi naturali, vinul roșu poate avea un efect antiinflamator (care combate inflamația).

• Glicemia și diabetul: Unele studii au sugerat că un consum moderat de vin roșu la cină (de exemplu, 1 pahar) poate îmbunătăți ușor factorii de risc cardiometabolic la pacienții cu diabet de tip 2. Într-un studiu din 2015, de exemplu, s-au observat îmbunătățiri ale glicemiei și profilului lipidic la persoanele cu diabet care primeau regulat cantități mici de vin roșu. Se consideră că etanolul ar putea contribui la metabolismul glucozei, iar antioxidanții ar putea avea și ei un rol. Totuși, rezultatele nu sunt consecvente: o metaanaliză din 2018 a arătat că vinul nu îmbunătățește semnificativ controlul glicemic la pacienții diabetici. De aceea, în diabet, consumul de alcool necesită acordul medicului și o moderație foarte strictă.

• Tensiunea arterială și sănătatea vaselor: S-a arătat că resveratrolul și ceilalți polifenoli din vinul roșu pot avea efecte de scădere a tensiunii arteriale. Potrivit Asociației Americane a Inimii, resveratrolul poate relaxa vasele, scăzând ușor tensiunea și crescând colesterolul bun (HDL). Un aspect interesant este că strugurii și produsele lor, precum sucul proaspăt, au arătat beneficii similare. Așadar, strugurii înșiși pot influența favorabil inima și tensiunea, fără să fie necesară fermentarea lor într-o băutură alcoolică. Totuși, dacă se alege o băutură alcoolică favorabilă inimii, fără depășirea măsurii, vinul roșu este considerat mai avantajos decât cel alb în această privință.

• Creierul și sistemul nervos: Cercetările asupra antioxidantului resveratrol arată că acesta poate avea efecte protectoare în creier. O analiză din 2015 a raportat că poate ajuta la reducerea leziunilor cerebrale după un accident vascular cerebral. Un studiu pe animale din 2018 a constatat, la șobolani cu traumatism cerebral, că resveratrolul reduce stresul oxidativ și moartea celulelor nervoase. Datele sugerează posibile efecte neuroprotectoare ale polifenolilor din vinul roșu. În plus, multe persoane spun că puțin alcool, de exemplu un pahar de vin seara, reduce stresul și tensiunea și le relaxează. Aceasta ar putea fi considerată indirect o influență favorabilă asupra stării psihice și calității somnului.

• Alte beneficii posibile: În mod tradițional, vinul roșu este asociat și cu digestia. O cantitate mică la masă poate stimula aciditatea gastrică, ușurând digestia. De asemenea, faptul că vinul oferă plăcere și relaxare în context social și cultural și poate contribui la gestionarea stresului este considerat un avantaj. Există și cercetări potrivit cărora polifenolii ar putea influența favorabil microbiota intestinală, acționând ca prebiotice și sprijinind bacteriile benefice. Un studiu din 2018 a sugerat că polifenolii vinului roșu ar putea îmbunătăți echilibrul bacterian intestinal. Trebuie subliniat însă că toate aceste beneficii ar putea fi valabile doar pentru un consum moderat și regulat, fără excese, iar creșterea dozei poate face ca beneficiile să dispară și efectele nocive să predomine.

Sănătatea inimii și a vaselor

Numeroase studii au arătat o asociere pozitivă între consumul moderat de vin roșu și o sănătate cardiacă mai bună. Există mai ales date observaționale privind o posibilă reducere a riscului cardiovascular. O analiză amplă din 2019 a raportat un risc posibil mai mic de boală coronariană la consumatorii de vin roșu și a sugerat efecte cardioprotectoare ale acestuia. Se consideră că ar putea fi legate de protecția vasculară oferită de resveratrol și alți antioxidanți, precum și de creșterea colesterolului bun (HDL).

Totuși, nu este clar dacă asocierea are caracter cauzal. Asociația Americană a Inimii (AHA) subliniază că legătura dintre vinul roșu și sănătatea cardiacă poate proveni din alți factori ai stilului de viață. De exemplu, consumatorii moderați ar putea avea în general o alimentație sănătoasă, precum dieta mediteraneeană, și un stil de viață sănătos. Așadar, aceste obiceiuri asociate, mai degrabă decât vinul însuși, ar putea proteja inima.

Pe de altă parte, consumul excesiv de alcool este clar nociv pentru inimă. Cantitățile mari pot provoca hipertensiune arterială, pot perturba ritmul cardiac, producând aritmii, și pot favoriza cardiomiopatia (afectarea mușchiului cardiac) prin toxicitate asupra celulelor sale. De aceea, consumul de alcool trebuie întotdeauna limitat pentru protejarea inimii. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și alte instituții oficiale definesc drept consum zilnic moderat, pentru femei, cel mult 1 pahar, iar pentru bărbați, cel mult 2 pahare de vin, o măsură a consumului moderat. Depășirea acestor cantități poate transforma rapid posibilele beneficii în efecte nocive.

Influența asupra riscului de cancer

Efectul vinului roșu asupra cancerului este un subiect important și controversat. Unele cercetări au raportat o posibilă scădere a riscului anumitor cancere prin consum moderat. S-a sugerat, de exemplu, că antioxidanții ar putea reduce leziunile celulare și împiedica dezvoltarea cancerului. În câteva studii epidemiologice, anumite cancere au fost mai rare la consumatorii de vin roșu. Totuși, rezultatele nu sunt concludente și nu a fost stabilită o relație cauzală.

Pe de altă parte, Institutul Național al Cancerului (NCI) și alte autorități subliniază asocierea puternică dintre alcool și cancer. În organism, alcoolul se transformă în substanțe toxice care afectează celulele, produc leziuni ale ADN și creștere celulară necontrolată. Astfel, beneficiile posibile pot fi eclipsate de efectele nocive când se discută riscul de cancer. Potrivit NCI și Organizației Mondiale a Sănătății, alcoolul crește riscul a cel puțin șapte cancere, în principal: cancer de gură, gât, esofag, ficat, sân și colon. Riscul de cancer mamar poate crește chiar și la niveluri mici, precum un pahar pe zi.

Analizele ample din ultimii ani arată că nu există un nivel „sigur” de alcool. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății din 2023 a precizat, pe baza dovezilor existente, că nu există un nivel de consum complet lipsit de riscuri pentru sănătate. S-a arătat chiar că aproape jumătate dintre cancerele asociate alcoolului în regiunea europeană provin din doar 1,5 litri de vin pe săptămână (aproximativ ~1-2 pahare pe zi), adică dintr-un consum ușor până la moderat. În lumina acestor date, trebuie reținut că riscul de cancer crește cu doza și că beneficiile posibile ale vinului sunt foarte mici față de riscul oncologic, mai ales la consum crescut.

Diabetul de tip 2 și efectele metabolice

Au fost cercetate și efectele vinului roșu asupra pacienților cu diabet de tip 2 și asupra sănătății metabolice. Un studiu clinic randomizat din 2015 a raportat că un pahar de vin roșu la cină a adus îmbunătățiri modeste ale factorilor de risc cardiometabolic după 2 ani. Consumul moderat a fost în general sigur la persoanele cu diabet de tip 2 și a crescut ușor HDL (colesterolul bun). Cercetătorii au arătat că etanolul poate avea un rol în metabolismul glucozei, iar compușii nealcoolici, precum polifenolii, pot contribui. Există și ipoteze că vinul la masă ar putea preveni creșterile bruște ale glicemiei și îmbunătăți sensibilitatea la insulină.

Totuși, nu toate studiile au avut același rezultat favorabil. În 2018, o metaanaliză a arătat că, la persoanele cu diabet de tip 2, consumul moderat de alcool, inclusiv de vin roșu, nu îmbunătățește semnificativ controlul glicemic sau alți factori de risc cardiovascular. Prin urmare, nu există suficiente dovezi pentru recomandarea de rutină a vinului în gestionarea diabetului. Deoarece efectele alcoolului depind de starea individuală, acești pacienți trebuie să consulte medicul înainte să consume vin sau alte băuturi alcoolice. Mai ales la cei care folosesc insulină ori alte antidiabetice, alcoolul poate crește riscul de hipoglicemie.

Efectele asupra tensiunii arteriale

Influența vinului roșu asupra tensiunii este studiată atât din perspectiva efectelor favorabile, cât și a celor nefavorabile. Asociația Americană a Inimii (AHA) arată că resveratrolul din vinul roșu poate relaxa vasele și reduce tensiunea arterială, crescând totodată nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL, colesterolul „bun”). Unele polifenoluri, precum proantocianidinele, ar avea efect protector vascular și ar contribui astfel la controlul tensiunii. De exemplu, o metaanaliză din 2021 a arătat că substanțele numite procianidine din vinul roșu ajută la menținerea sănătății vaselor.

Totuși, există aspecte care cer atenție. Unele cercetări au arătat că și strugurii roșii sau produsele nealcoolice din struguri, precum sucul de struguri, au efecte similare de reducere a tensiunii. Două studii publicate în 2017 și 2021 au asociat consumul regulat de suc de struguri roșii nefermentat și de produse pe bază de struguri cu o ușoară scădere a tensiunii. Aceste rezultate arată că alcoolul nu este necesar și că strugurii înșiși pot fi benefici. Ei conțin polifenolii prezenți și în vin; de aceea, consumul de struguri sau suc de struguri poate fi o cale mai sigură de a obține beneficiul pentru tensiune fără riscurile alcoolului.

Desigur, consumul excesiv de alcool crește tensiunea arterială. Pe termen scurt, la unele persoane alcoolul dilată vasele și poate scădea temporar tensiunea; pe termen lung, consumul regulat ridicat crește riscul de hipertensiune. Alcoolul amenință și sănătatea cardiovasculară prin aritmii și lezarea mușchiului cardiac. De aceea, chiar dacă vinul roșu este consumat pentru controlul tensiunii, cantitatea trebuie să fie foarte moderată, iar persoanele cu hipertensiune sau boli cardiace trebuie să urmeze sfatul medicului privind alcoolul.

Sănătatea creierului și a sistemului nervos

Polifenolii vinului roșu au fost cercetați și pentru efectele asupra creierului și sistemului nervos. Resveratrolul, în special, are potențial protector împotriva leziunilor neuronale, ca antioxidant puternic. O analiză științifică din 2015 a raportat că poate ajuta la protejarea împotriva leziunilor cerebrale secundare după un accident vascular cerebral sau leziuni ale sistemului nervos central. S-a arătat că acest efect poate proveni din reducerea inflamației, diminuarea stresului oxidativ și împiedicarea morții celulare. Un studiu pe animale din 2018 a constatat, de asemenea, că la șobolanii cu traumatism cerebral experimental, administrarea resveratrolului a redus leziunile oxidative și moartea celulară în creier. Aceste date sugerează posibile efecte neuroprotectoare ale resveratrolului din vinul roșu.

Trebuie subliniat însă că studiile au folosit administrarea directă de resveratrol, nu au demonstrat aceleași rezultate prin consumul de vin roșu. Efectele obținute în laborator sau cu doze mari de suplimente nu sunt neapărat ușor de reprodus prin unul sau două pahare zilnice. De altfel, pentru o cantitate semnificativă de resveratrol din vin ar putea fi necesar un consum atât de mare încât să fie nociv. Astfel, pentru sănătatea creierului este mai sigur să consumăm alimente cu resveratrol și polifenoli similari, precum struguri, afine și dude, decât să privim vinul roșu ca pe un supliment.

Pe de altă parte, consumul excesiv de alcool poate afecta grav sănătatea creierului. Consumul îndelungat și intens afectează funcțiile cognitive și memoria și crește riscul de demență. Deși unele cercetări au observat un risc mai mic la consumatorii moderați decât la abstinenți, probabil din cauza diferențelor de stil de viață, comunitatea medicală subliniază că alcoolul nu poate fi recomandat pentru prevenirea demenței sau a bolilor neurodegenerative. Pe scurt, compușii vinului pot proteja creierul experimental, dar practic alcoolul nu este recomandat pentru sănătatea cerebrală. Sunt mai eficiente fructele și legumele bogate în antioxidanți și obiceiurile generale sănătoase.

Efectele nocive și riscurile vinului roșu

În pofida unor posibile beneficii descrise mai sus, vinul roșu rămâne o băutură alcoolică, iar efectele nocive ale alcoolului sunt bine cunoscute. Specialiștii spun că nicio băutură alcoolică, inclusiv vinul roșu, nu este „necesară pentru sănătate” și nu recomandă începerea consumului numai pentru beneficii. Iată riscurile și efectele nocive potențiale:

• Riscul de cancer: Există o legătură directă între alcool și cancer. Organizația Mondială a Sănătății (WHO) a clasificat alcoolul drept carcinogen de grup 1, cu efect cancerigen cert la oameni. Deoarece vinul roșu conține alcool, consumul său regulat crește riscul unor cancere. Printre principalele sunt cele de gură, gât, esofag, ficat, intestin gros (colon) și, la femei, cancerul mamar. De exemplu, în 2021, o cercetare amplă publicată în Lancet Oncology a arătat că alcoolul, chiar în cantități mici sau moderate, crește semnificativ riscul de cancer mamar la femei și de colon la ambele sexe. Într-un studiu din 2019 s-a calculat că doar 1 sticlă de vin săptămânal crește riscul de cancer pe viață, ca în cazul fumatului, cu 1% la bărbați și 1,4% la femei. Un rezultat deosebit de important privește cancerul mamar: chiar și femeile care beau doar 1-2 pahare pe zi, cantitate considerată moderată, au un risc semnificativ mai mare decât cele care nu beau. Așadar, chiar dacă antioxidanți precum resveratrolul din vinul roșu au efect anticancer în laborator, în viața reală alcoolul lezează celulele și favorizează cancerul, eclipsând beneficiul potențial. Prin urmare, mai ales pentru cei cu antecedente familiale sau care doresc să minimizeze riscul oncologic, cea mai sigură alegere este evitarea alcoolului sau consumul foarte rar.

• Sănătatea ficatului și dependența de alcool: Unul dintre organele cel mai afectate pe termen lung de alcool, inclusiv de vinul roșu, este ficatul. Consumul regulat și ridicat lezează celulele hepatice și poate provoca ficat gras, hepatită alcoolică, ciroză și insuficiență hepatică. Unele persoane, din motive genetice sau alți factori, pot fi vulnerabile la leziuni chiar după cantități mai mici. Alcoolul are și un potențial ridicat de dependență. Obiceiul început pentru plăcere poate duce, la unele persoane, la toleranță și la creșterea necontrolată a consumului. Dependența de alcool (alcoolismul) este o boală gravă cu efecte devastatoare asupra ficatului, creierului, inimii și sănătății psihice. Nu trebuie uitat că un consum zilnic regulat de vin poate implica dependență, chiar dacă este motivat de ideea unui beneficiu.

• Hipertensiunea și bolile cardiace: Am menționat că mici cantități de vin ar putea echilibra tensiunea. Totuși, consumul excesiv de alcool provoacă fără îndoială hipertensiune arterială. La cei care beau constant mult, tensiunea crește în timp, sporind riscul de infarct și accident vascular cerebral. Alcoolul poate afecta și ritmul cardiac, favorizând aritmiile (bătăile neregulate). În special în „sindromul inimii de vacanță”, după consum intens pot apărea aritmii grave, precum fibrilația atrială. Alcoolul are și toxicitate directă asupra mușchiului cardiac; consumul excesiv îl poate slăbi, provocând cardiomiopatie și insuficiență cardiacă. Specialiștii de la Cardiologia Spitalului Memorial spun că „nu afirmăm că alcoolul este benefic inimii” și subliniază că, dacă se consumă, trebuie limitat la un pahar de vin roșu pe zi. Dacă persoana nu bea, este mai sănătos să nu înceapă și să consume struguri. Așadar, chiar dacă vinul conține substanțe potențial benefice, în exces efectele nocive pentru inimă depășesc cu mult beneficiile.

• Excesul de calorii și creșterea în greutate: Alcoolul furnizează 7 kcal pe gram, iar un pahar de vin roșu are ~100-150 de calorii. Acestea nu aduc valoare nutritivă și sunt numite „calorii goale”. Consumul regulat, mai ales fără controlul porțiilor, poate crește neobservat aportul caloric zilnic și, pe termen lung, poate duce la creștere în greutate și acumulare de grăsime. Excesul ponderal este un factor de risc pentru boli cardiovasculare, diabet și hipertensiune. Cei care își urmăresc greutatea sau țin dietă trebuie, așadar, să fie moderați și cu vinul. Alcoolul crește frecvent apetitul și consumul de gustări calorice, îngreunând controlul greutății.

• Sistemul digestiv și alte efecte nocive: Alcoolul irită stomacul și pancreasul, astfel că prea mult vin poate crește riscul de gastrită, reflux și pancreatită. Mai ales băut pe nemâncate, poate spori aciditatea și irita peretele stomacului. La unele persoane, vinul roșu poate declanșa dureri de cap de tip migrenă din cauza unor substanțe precum tiramina și histamina. Poate afecta și smalțul dentar, colorând și pătând dinții. În plus, în timpul sarcinii, nicio cantitate de alcool nu este sigură. Consumul poate provoca leziuni permanente în dezvoltarea copilului, precum sindromul alcoolic fetal, astfel că gravidele trebuie să evite orice alcool, inclusiv vinul roșu. Nici în alăptare nu trebuie uitat că alcoolul trece în lapte și prezintă risc pentru copil.

• Cantitatea de consum sigur și alte precauții: Autoritățile sanitare recomandă ca, dacă se consumă alcool, cantitatea zilnică să nu depășească, pentru femei, 1 pahar, iar pentru bărbați, 2 pahare. Aici, „1 pahar” înseamnă aproximativ 140-150 ml de vin. Este însă important de știut că riscul nu dispare nici sub aceste limite. Studii recente sugerează că „nicio cantitate de alcool nu este complet sigură”. Prin urmare, nu se recomandă începerea consumului de vin numai pentru posibile beneficii. Dacă este deja consumat social, trebuie păstrată moderația; dacă nu beți, nu începeți doar pentru sănătate. Pentru beneficii, este mult mai sănătos să mâncați fructe bogate în antioxidanți, precum strugurii, rodia și afinele, sau să beți sucul lor natural, decât vin.

Tabelul de mai jos rezumă principalele efecte favorabile și nefavorabile ale vinului roșu asupra sănătății:

Beneficiile și efectele nocive ale vinului roșu (tabel rezumativ)

Tabel: comparație între efectele favorabile și nefavorabile ale vinului roșu. Consumul moderat este considerat în general limitat la 1 pahar zilnic. Peste această cantitate, probabilitatea efectelor nocive crește semnificativ.

Întrebări frecvente

Întrebare: Vinul roșu crește tensiunea arterială?

Răspuns: În cantități moderate, vinul roșu nu crește de obicei tensiunea, ci poate chiar să o scadă ușor prin resveratrol. Potrivit Asociației Americane a Inimii, polifenolii pot relaxa vasele și echilibra tensiunea. Efectul este însă mic și nu înlocuiește exercițiile regulate și dieta fără sare. Pe de altă parte, cantitățile excesive de vin sau alcool cresc cu siguranță tensiunea. După o seară cu mult alcool, dimineața tensiunea poate fi peste normal; pe termen lung, consumul constant ridicat duce la hipertensiune cronică. Așadar, dacă beți puțin nu este o problemă, dar și vinul roșu crește tensiunea dacă beți mult.

Întrebare: Vinul este cu adevărat sănătos?

Răspuns: Deși vinul, mai ales cel roșu, este uneori prezentat ca „sănătos”, nu trebuie uitat că este o băutură alcoolică, nu un medicament. Antioxidanții precum resveratrolul îi pot face pe abstinenți să se întrebe dacă ar trebui să înceapă să bea. Totuși, medicii nu recomandă celor care nu beau să înceapă pentru sănătate, deoarece efectele nocive potențiale pot depăși micile beneficii posibile. Pe scurt, vinul nu este în esență un produs sănătos, dar nici nu este complet interzis. Dacă vă place ocazional pentru plăcere și vă limitați la cantități mici, precum 1 pahar zilnic, îl puteți consuma fără efecte nocive mari în cadrul unui stil de viață în general sănătos. Dacă nu beți însă, nu începeți doar pentru inimă. Antioxidanții se pot obține din struguri, fructe, ceai verde și alte alternative.

Întrebare: Vinul roșu provoacă cancer?

Răspuns: Vinul roșu nu produce imediat și direct cancer, dar alcoolul său crește riscul de cancer. Organizația Mondială a Sănătății clasifică alcoolul în categoria cu cel mai înalt efect cancerigen. La consumatorii regulați sunt mai frecvente cancerele gurii, laringelui, esofagului, ficatului, colonului și, la femei, sânului. Cercetările recente arată că și cantitățile mici, precum câteva pahare săptămânal, cresc semnificativ riscul, mai ales mamar și de colon, față de abstinență. Etanolul, nu vinul roșu ca atare, provoacă modificări chimice care favorizează cancerul. Ideea că „vinul roșu produce sânge și protejează împotriva cancerului” nu este corectă științific. Dimpotrivă, consumul regulat, chiar mic, poate crește într-o anumită măsură riscul de cancer. Pentru prevenție, aportul de alcool trebuie limitat cât mai mult.

Întrebare: Se poate bea vin roșu în sarcină?

Răspuns: Nu. Consumul de vin roșu sau orice băutură alcoolică în sarcină nu este deloc recomandat. Alcoolul traversează placenta și poate afecta organele fătului în dezvoltare. Crește riscul de avort spontan și poate produce la copil sindrom alcoolic fetal, caracterizat prin dizabilitate intelectuală, tulburări de dezvoltare și comportament. Nicio cantitate nu a fost considerată sigură în sarcină. Gravidele nu trebuie să bea vin roșu nici dacă poftesc sau cred că „o singură dată nu contează”. Este necesară atenție și în alăptare: alcoolul trece în lapte și poate ajunge la copil.

Întrebare: Cât vin roșu se poate bea zilnic?

Răspuns: Potrivit autorităților sanitare generale, limita zilnică considerată rezonabilă este, pentru femei, de cel mult 1 pahar (150 ml), iar pentru bărbați de cel mult 2 pahare de vin roșu. Săptămânal, limita superioară poate fi considerată de 7 pahare la femei și 14 la bărbați. Aceasta este însă o limită maximă, nu înseamnă că aceste cantități sunt sănătoase zilnic! Dacă este posibil, păstrați cel puțin câteva zile săptămânale complet fără alcool și nu beți multe pahare consecutiv. Limitele pot varia după vârstă, greutate și sănătate; pentru unii, chiar și 1 pahar zilnic poate fi prea mult. La vârste înaintate sunt preferabile cantități mai mici, deoarece metabolismul hepatic încetinește. Nu uitați: menținerea sub limite reduce riscurile, dar nu le elimină. Cel mai sănătos este să consumați vinul roșu moderat, la ocazii speciale, fără să devină un obicei regulat.

Întrebare: Ce tip de vin roșu este mai sănătos?

Răspuns: În general, vinurile roșii seci sunt considerate mai sănătoase decât cele dulci, deoarece au foarte puțin zahăr, reducând aportul caloric inutil. Polifenolii pot varia după soi și fabricație, dar fără diferențe mari: toate vinurile roșii conțin antioxidanți similari. Nu s-a demonstrat științific că vinul dintr-o anumită regiune ar fi mai sănătos. Contează calitatea, lipsa aditivilor, preferabil un nivel mic de sulfiți și păstrarea corectă. Subliniem însă: Orice tip devine nesănătos dacă beți prea mult. Prin urmare, cel mai bine este să alegeți tipul preferat și să îl consumați cu măsură.

Întrebare: Obțin aceleași beneficii dacă beau suc de struguri în loc de vin roșu?

Răspuns: În mare măsură, da. Sucul, mai ales proaspăt din struguri roșii sau mov, conține polifenoli și antioxidanți similari. Principala diferență este absența alcoolului și un conținut ceva mai mare de zahăr natural. Fără alcool, nu vor exista nici probleme precum riscul hepatic sau de cancer asociat acestuia. Unele cercetări au arătat chiar că sucul de struguri roșii poate favoriza sănătatea vasculară și reduce tensiunea. Astfel, un pahar zilnic de suc natural fără zahăr adăugat poate oferi beneficii similare pentru inimă, fără să fie obligatoriu vinul. Sucul conține totuși zahăr și nu trebuie consumat în exces. În concluzie, putem spune că oferă partea benefică a vinului roșu, antioxidanții, și nu conține partea nocivă, alcoolul.

Concluzie

Deși vinul roșu poate oferi unele beneficii prin antioxidanți atunci când este consumat moderat, riscurile alcoolului nu trebuie ignorate. Cercetările arată că niciun nivel nu este complet sigur. Dacă vă gândiți să consumați vin pentru inimă, controlul glicemic sau alte beneficii, discutați cu medicul și nu depășiți limitele recomandate. Aceiași antioxidanți se pot obține din struguri, rodii, afine sau suc de struguri. Cea mai bună abordare pentru sănătate este echilibrarea riscurilor și beneficiilor și combinarea obiceiurilor sănătoase pe cât posibil. Vinul trebuie să aibă un rol mic în acest tablou, fără să fie considerat vreodată „medicament” sau elementul principal al unei cure de sănătate.