Alimentele ultraprocesate cresc riscul cancerelor de cap și gât și al cancerului esofagian

Efectele obiceiurilor alimentare asupra sănătății sunt frecvent studiate și au mare importanță pentru sănătatea publică. O cercetare nouă despre posibilitatea creșterii riscului de cancer prin consumul alimentelor ultraprocesate aduce o contribuție importantă în acest domeniu esențial al științei nutriției.

De ce procesăm alimentele?

Oamenii procesează alimente de sute de mii de ani, din următoarele motive:

• Prelungirea duratei de păstrare: Procesarea previne alterarea produsă de microorganisme și prelungește termenul de valabilitate.
• Creșterea valorii nutritive: Gătirea și fermentarea pot îmbunătăți digestibilitatea și valoarea nutritivă a unor alimente.
• Eliminarea substanțelor toxice: Unele alimente conțin în mod natural compuși toxici, care pot fi făcuți inofensivi prin procesare.
• Îmbunătățirea gustului și aspectului: Procesarea este folosită pentru îmbunătățirea gustului, texturii și aspectului alimentelor.
• Ușurința utilizării: Alimentele procesate sunt de obicei mai ușor de preparat și potrivite pentru consum rapid.
• Siguranța alimentară: Procesarea este necesară pentru eliminarea agenților patogeni și siguranța alimentelor.

Printre cele mai importante repere din istoria procesării alimentelor putem enumera:

1. Epoca de piatră: Cele mai vechi exemple datează de aproximativ un milion de ani, din epoca de piatră. Oamenii tăiau și prelucrau carnea cu unelte din piatră și culegeau și pregăteau plantele.
2. Descoperirea focului: Descoperirea focului, acum aproximativ 400.000-250.000 de ani, a reprezentat un reper. Gătirea a permis păstrarea mai îndelungată a alimentelor, digestia mai ușoară și creșterea valorii nutritive.
3. Începutul agriculturii: Apariția agriculturii acum aproximativ 10.000 de ani a fost un pas important. Prelucrarea și păstrarea cerealelor, producerea pâinii și procesarea altor produse agricole s-au răspândit.
4. Fermentarea: Fermentarea era folosită în jurul anului 6000 î.Hr., în special pentru producerea alcoolului și prelucrarea lactatelor.
5. Conservarea: În secolul 19, descoperirea tehnicii conservării de către Nicolas Appert a fost un reper, permițând păstrarea alimentelor fără alterare timp îndelungat.
6. Revoluția industrială: Odată cu revoluția industrială, tehnologiile alimentare au evoluat rapid. Secolele 19 și 20 au adus mari progrese în procesare, ambalare și conservare.
7. Lanțul frigorific și alimentele congelate: La începutul secolului 20, dezvoltarea refrigerării și congelării a schimbat profund metodele de procesare și păstrare.

Procesarea minimă și ultraprocesarea au rezultate foarte diferite

Gradul de procesare determină în mare măsură efectele alimentelor asupra sănătății.

Alimentele minim procesate trec în principal doar prin operațiuni simple, precum curățarea, decojirea sau tăierea. Se păstrează în mare parte structura naturală și nutrienții. Fructele proaspete, legumele și cerealele integrale sunt exemple. Procesarea minimă păstrează prospețimea și gustul natural și poate crește valoarea nutritivă și digestibilitatea. Alimentele moderat procesate sunt supuse unor procedee pentru a rămâne proaspete mai mult timp, pentru gust mai bun sau utilizare mai comodă. Acestea includ pasteurizarea, uscarea, congelarea rapidă, fermentarea și ambalarea în vid.

În schimb, alimentele ultraprocesate sunt caracterizate prin adăugarea unor substanțe precum aditivi, conservanți și potențiatori de gust. Durata de păstrare crește, iar gustul, textura sau aspectul devin atractive, însă valoarea nutritivă scade adesea și pot apărea efecte nefavorabile. Aceste alimente conțin frecvent mult zahăr, sare și grăsimi saturate, ceea ce poate crește riscul problemelor de sănătate, mai ales obezitate, boli cardiace și anumite cancere.

Un studiu recent și date remarcabile

Potrivit studiului recent al lui Morales-Berstein și al colegilor, publicat în European Journal of Nutrition , consumul ridicat de alimente ultraprocesate poate fi asociat cu dezvoltarea cancerelor căilor aerodigestive superioare, precum cele de cap și gât și adenocarcinomul esofagian. Noile date sugerează că, în această asociere, obezitatea ar putea să nu fie singurul factor .

Numeroase studii anterioare au arătat o legătură între alimentele ultraprocesate și 34 de tipuri diferite de cancer , aceste alimente având de obicei un profil nutritiv nesănătos.

Metodele și rezultatele studiului

În noul studiu internațional, cercetătorii au analizat alimentația și stilul de viață a 450 de mii de adulți timp de aproximativ 14 ani. Au încercat să determine dacă asocierea consumului de alimente ultraprocesate cu cancerele de cap și gât sau adenocarcinomul esofagian poate fi explicată prin creșterea grăsimii corporale.

O creștere cu 10% a alimentelor ultraprocesate a fost asociată cu un risc mai mare cu 23% pentru cancerul de cap și gât și cu 24% pentru adenocarcinomul esofagian. Creșterea grăsimii corporale a explicat însă doar o mică parte a asocierii statistice.

Mai jos este rezumatul articolului sub forma unei hărți mentale:

Comentariu

Asocierea acestor alimente cu excesul ponderal și proporția mai mare de grăsime corporală în studii observaționale este plauzibilă. Sunt cunoscute ca gustoase, comode și ieftine și încurajează adesea porțiile mari și excesul caloric. Remarcabil aici este că asocierea cu cancerele căilor aerodigestive superioare nu este explicată suficient de indicele de masă corporală și raportul talie-șold.

Constatarea arată că, pentru prevenirea acestor cancere asociate consumului de alimente ultraprocesate, nu este suficientă concentrarea exclusivă pe tratamente de slăbire precum semaglutide. Sunt necesare strategii preventive mai cuprinzătoare.

Cercetătorii propun alte mecanisme posibile. Aditivi precum emulgatorii și îndulcitorii artificiali , asociați anterior cu riscul de boală, precum și contaminanții din ambalaje și din producție, ar putea explica parțial legătura cu cancerele căilor aerodigestive superioare.

Alimentele ultraprocesate sunt clar asociate cu numeroase rezultate nefavorabile, dar rămâne neclar dacă ele le provoacă sau dacă factori de fond, precum comportamentele legate de sănătate și poziția socioeconomică, explică legătura.

Cercetătorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru identificarea mecanismelor care ar putea contribui la legătura dintre alimentele ultraprocesate și cancerele de cap și gât și adenocarcinomul esofagian.

Studiul contribuie la dovezile tot mai numeroase care sugerează o legătură între alimentele ultraprocesate]și riscul de cancer. Asocierea consumului ridicat cu riscul crescut de cancere aerodigestive superioare susține recomandările noastre de reducere a riscului printr-o alimentație sănătoasă, bogată în cereale integrale, legume, fructe și leguminoase.