Ar putea consumul excesiv de proteine să afecteze negativ slăbitul?

În acest articol vom detalia efectele potențial negative ale consumului excesiv de proteine asupra sănătății și recomandările pe care le puteți oferi pacienților pentru a-și echilibra aportul.

Echilibrul corect în consumul de proteine

Proteinele sunt macronutrienți esențiali, cu rol important în dezvoltarea musculaturii și repararea țesuturilor. Totuși, observăm că importanța consumului de proteine pentru slăbit este exagerată:

Pacienților li se recomandă surse de proteine cu puține grăsimi atât animale, cât și vegetale. Lintea, mazărea și legumele bogate în proteine pot constitui alternative sănătoase la proteinele animale. Totuși, pentru o alimentație echilibrată, nu trebuie uitat că glucidele și grăsimile sunt și ele necesare pentru producerea energiei, reglarea hormonală și sănătatea generală.

Efectele consumului excesiv de proteine asupra sănătății

Necesarul de proteine diferă de la o persoană la alta, dar consumul excesiv pe termen lung poate avea efecte negative, în special la persoanele cu risc de boală renală .

Tot mai multe studii evidențiază efectele pe termen lung ale consumului excesiv de proteine asupra sănătății renale:

• Un studiu de cohortă desfășurat pe 12 ania arătat că doar +1 gram de proteine suplimentar pe zi a determinat o scădere suplimentară a eGFR (rata de filtrare renală) de -4.1 mL/min/1.73m² și a crescut riscul de boală renală cronică cu 78%.
• La cei care consumau ≥1.2 g/kg de proteine raportat la greutatea corporală, comparativ cu cei care consumau <0.8 g/kg, pierderea anuală a funcției renale era de aproximativ 2 ori mai mare (1.6 mL față de 0.8 mL).
• La femeile cu insuficiență renală ușoară, +10 grame/zi de proteine suplimentare au determinat, în 11 ani, o scădere suplimentară a eGFR de -1.69 mL/min. Totuși, acest efect nu a fost observat la persoanele sănătoase.

Aportul excesiv de proteine poate crește inițial rata de filtrare renală (hiperfiltrare). Pe termen lung însă, această suprasolicitare poate reduce capacitatea de filtrare a rinichilor și poate provoca leziuni permanente.

Sănătatea cardiovasculară: cât de sigure sunt dietele bogate în proteine?

Riscurile cardiovasculare cresc mai ales atunci când dietele proteice se bazează pe surse animale :

• Într-un studiu suedez cu 44.000 de femei urmărite timp de 15 ani, dieta bogată în proteine și săracă în glucide a fost asociată cu 28% mai multe evenimente cardiovasculare (accident vascular cerebral, infarct). Fiecare reducere cu 20 g a glucidelor și creștere cu 5 g a proteinelor a mărit riscul cardiovascular cu 5%.
• Consumul zilnic de 50 g de carne procesată a crescut riscul de boală coronariană cu 42% și riscul de diabet de tip 2 cu 19%.
• La persoanele cu cel mai mare scor pentru aport scăzut de glucide și ridicat de proteine, riscul de evenimente cardiovasculare era cu 50% mai mare decât în grupul cu scorul cel mai mic.

O alimentație bazată predominant pe carne poate crește aportul de grăsimi saturate și colesterol, mărind riscul bolilor cardiovasculare și al rezistenței la insulină:

Suplimentele proteice pot crește considerabil, fără ca persoana să își dea seama, aportul zilnic de proteine atunci când sunt consumate împreună cu smoothie-uri, iaurt sau fulgi de ovăz. Trebuie evaluate și produsele ambalate îmbogățite cu proteine.

Numeroase companii adaugă pudre proteice sau izolate proteice din soia în diverse alimente, precum chipsuri proteice, biscuiți sau alternative vegetale la carne. Astfel, cantitatea de proteine consumată fără a fi conștientizată poate crește considerabil.

Proteine vegetale sau animale?

Sursa proteinelor determină și ea direct efectul asupra sănătății:

• Într-un studiu amplu cu peste 400.000 de persoane, înlocuirea proteinelor animale cu proteine vegetale reprezentând 3% din calorii reduce riscul mortalității generale cu 10% și pe cel al mortalității cardiovasculare cu 11–12%.
• Consumul de proteine vegetale în locul cărnii roșii este asociat cu un risc de deces cu 13% mai mic la bărbați și cu 15% mai mic la femei.
• La cei care consumă proteine vegetale, riscul de boală renală este cu 24% mai mic. Pe măsură ce crește consumul de carne roșie, riscul de insuficiență renală în stadiu terminal (ESRD) crește cu 30–60%.

Notă: Sursele vegetale de proteine (leguminoase, nuci, cereale integrale) nu conțin grăsimi saturate și sunt bogate în fibre și antioxidanți. Acest lucru le face mai avantajoase în privința bolilor cronice precum diabetul, hipertensiunea și obezitatea.

Rețelele sociale și febra consumului de proteine

În ultimii ani, rețelele sociale, în special Instagram și TikTok, au popularizat dietele bogate în proteine . Pe baza informațiilor obținute acolo, pacienții se prezintă la clinică având obiective exagerate.

În special, dietele keto și carnivore pot fi susținute cu insistență de persoanele consiliate. În aceste situații, ne concentrăm mai întâi pe optimizarea indicatorilor de sănătate precum tensiunea arterială, glicemia și colesterolul.

Recomandări pentru un consum de proteine adecvat pacienților

Planul alimentar al fiecărui pacient trebuie adaptat obiectivelor de sănătate și stilului său de viață. Unii vor să își mărească masa musculară, alții doar să slăbească sau să își mențină greutatea. Aceste obiective diferite influențează direct cantitatea de proteine necesară.

1. Abordare personalizată: Unele persoane doresc să câștige masă musculară, altele doar să rămână sănătoase sau să slăbească. Cantitatea trebuie stabilită în funcție de obiectiv.
2. Încurajați proteinele vegetale: Surse precum lintea, năutul, produsele din soia și alunele conțin mai puține grăsimi saturate și au efect protector pe termen lung.
3. Sprijinul dieteticianului: Ajutorul profesional permite evitarea exceselor. Multe planuri de asigurare acoperă acum aceste servicii.
4. Alegeți cu atenție proteinele animale: Carnea roșie și procesată trebuie limitată, fiind preferabile opțiuni mai sănătoase precum peștele și carnea de pui. 

Consilierea nutrițională este acum inclusă în multe pachete de asigurare. Folosirea acestor resurse poate avea un impact major asupra sănătății pe termen lung a pacienților dumneavoastră.

Concluzie

Alimentația sănătoasă trebuie să însemne un aport echilibrat al tuturor macronutrienților și micronutrienților, nu doar al proteinelor. Nevoile fiecărei persoane sunt diferite, iar favorizarea excesivă a unei grupe alimentare poate provoca alte probleme de sănătate pe termen lung.