Aspirina nu s-a dovedit eficientă în tratamentul cancerului mamar într-un amplu studiu cu 3 mii de pacienți

Aspirina este un medicament utilizat pe scară largă de-a lungul timpului pentru tratarea și prevenirea multor boli. Este cunoscută în special pentru efectele benefice asupra bolilor cardiovasculare și a unor tipuri de cancer. Potențialele beneficii ale utilizării aspirinei în tratamentul unei boli frecvente și grave, precum cancerul mamar, au fost susținute de studii observaționale. Totuși, aceste beneficii trebuie confirmate prin studii prospective, cu urmărire în viitor. În acest context, JAMA a publicat un studiu care a investigat efectele aspirinei asupra supraviețuirii fără boală la pacienții cu cancer mamar nemetastatic, în stadii timpurii, cu risc ridicat. Rezultatele aduc constatări importante care pun sub semnul întrebării eficacitatea acestei metode de tratament.

Detaliile studiului

Analiza intermediară a studiului de fază III Alliance A011502, efectuat de dr. Wendy Y. Chen și echipa sa și publicat în JAMA, a arătat că aspirina adjuvantă nu oferă un beneficiu privind supraviețuirea fără boală invazivă față de placebo la pacienții cu cancer mamar nemetastatic cu risc ridicat. Studiul a fost oprit precoce din cauza lipsei de beneficiu.

Constatări importante

• Structura studiului: Între ianuarie 2017 și decembrie 2020, 3020 de pacienți din centre din SUA și Canada au fost repartizați aleatoriu să primească o dată pe zi 300 mg de aspirină, 1510 pacienți, sau placebo, 1510 pacienți. Toți trebuiau să fi încheiat tratamentele locale și chimioterapia, fiind permisă continuarea terapiei endocrine. Criteriul principal de evaluare a fost supraviețuirea fără boală invazivă.
• Prima analiză intermediară: La prima analiză intermediară, comitetul de monitorizare a datelor și siguranței a recomandat oprirea studiului după ce a constatat că raportul de hazard (HR) pentru supraviețuirea fără boală invazivă depășise pragul prestabilit de lipsă a beneficiului. În această analiză, cu o urmărire mediană de 33,8 luni, interval = 0,1–72,6 luni, evenimentele privind supraviețuirea fără boală invazivă au apărut la 141 de pacienți din grupul aspirină și la 112 din grupul placebo: HR = 1,27, interval de încredere de 95% [CI] = 0,99–1,63, P = 0,06.
• Date privind supraviețuirea: Diferențele dintre grupurile aspirină și placebo privind evenimentele de supraviețuire fără boală invazivă nu au fost semnificative statistic. Au decedat 63 de pacienți din grupul aspirină și 52 din grupul placebo: HR = 1,19, CI de 95% = 0,82–1,72, P = 0,36. În total, 81 de decese au fost atribuite cancerului mamar, dintre care 46 în grupul aspirină și 35 în grupul placebo.
• Reacții adverse: Reacțiile adverse de grad ≥ 3 au apărut la 9,3% dintre pacienții din grupul aspirină și la 10,2% din grupul placebo. În ambele grupuri, cele mai frecvente au fost evenimentele vasculare, 1,8% față de 1,5%. Reducerea dozei la 100 mg din cauza reacțiilor adverse a fost necesară la 2,3% din grupul aspirină și la 2,2% din grupul placebo.

Concluzie

Cercetătorii au arătat că tratamentul zilnic cu aspirină nu a îmbunătățit riscul de recidivă a cancerului mamar sau rezultatele privind supraviețuirea în perioada timpurie de urmărire la participanții cu cancer mamar nemetastatic cu risc ridicat. Prin urmare, deși este răspândită și accesibilă, aspirina nu ar trebui recomandată ca tratament adjuvant al cancerului mamar.