Cauza misterioasă din spatele beneficiilor dietei mediteraneene: MICROBIOTA INTESTINALĂ

Corpul uman găzduiește trilioane de microorganisme, inclusiv bacterii, arhee, protozoare și virusuri, numite microbiotă. Se cercetează în prezent ce influențează microbiota, mai ales pe cea intestinală, și efectele ei asupra sănătății. Alimentația este unul dintre principalii factori care influențează microbiota intestinală.

Dieta mediteraneeană este un stil alimentar cu beneficii cunoscute de multă vreme, recomandat pentru prevenirea multor boli, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, cancerul, fragilitatea și declinul cognitiv asociate îmbătrânirii. Noi cercetări pe oameni arată efectele benefice ale compoziției și funcțiilor microbiotei intestinale asupra dietei mediteraneene.

Alimentația mediteraneeană este bogată în legume și fructe proaspete, cereale integrale, leguminoase uscate și semințe oleaginoase, dar limitează carnea roșie și grăsimile saturate. Uleiul de măsline este preferat ca grăsime principală. Consumul de pește are un loc important.

Relația dintre microbiotă și dieta mediteraneeană, cel mai sănătos stil alimentar din lume

În acest articol prezentăm progresele privind rolul microbiomului intestinal în înțelegerea efectului protector al dietei mediteraneene, din două studii noi pe oameni.

În primul studiu randomizat controlat, timp de 8 săptămâni, dintre 82 de participanți obezi cu aport redus de legume și fructe și stil de viață sedentar, 39 au continuat aceleași obiceiuri în grupul de control, iar 43 au urmat dieta mediteraneeană. Celor din grupul dietei mediteraneene li s-a cerut să îmbunătățească alimentația fără a schimba aportul energetic, macronutrienții sau activitatea fizică.

După 4 săptămâni s-a observat o scădere a colesterolului plasmatic total în grupul cu dietă mediteraneeană. Și valorile scăzute ale colesterolului plasmatic HDL și LDL au variat în funcție de urmarea dietei mediteraneene. Analizele metabolomice din materii fecale, urină și sânge au arătat că biomarkerii asociați aportului de alimente vegetale în dieta mediteraneeană erau mai ridicați, iar cei de origine animală erau mai scăzuți.

În acest studiu, examinarea bacteriilor microbiotei intestinale a arătat creșterea celor producătoare de butirat, Faecalibacterium prausnitzii și Roseburia. Diversitatea bacteriilor cu efect proinflamator Ruminococcus gnavus și R. torkl a scăzut. Bacteriile intestinale producătoare de urolitină au crescut nivelurile urinare de glucuronide de urolitină. Deși acizii biliari și acizii grași cu lanț ramificat au scăzut în materiile fecale ale grupului cu dietă mediteraneeană, aportul ridicat de fibre nu a influențat nivelurile acizilor grași cu lanț scurt (AGLS). Participanții cu Bacteroides uniformis și B. vulgatus la niveluri ridicate și Prevotella copri la niveluri mai scăzute aveau valori reduse ale evaluării modelului homeostatic pentru rezistența la insulină. În plus, persoanele cu diversitate genetică ridicată a microbiomului au prezentat scăderi ale CRP (proteina C reactivă) după intervenția alimentară.

Al doilea studiu randomizat controlat, NU-AGE, a inclus persoane din Franța, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit, în total 612 participanți cu vârste de 65-79 de ani.

Timp de un an s-au realizat profilurile efectelor asupra microbiotei intestinale, cu 323 de persoane în grupul dietei mediteraneene și 289 în grupul de control. Pentru a înțelege efectele dietei asupra sănătății vârstnicilor, cercetătorii au sugerat că rezidenții centrelor de îngrijire tind să aibă mai puține bacterii benefice în intestin, probabil din cauza dietelor mai restrictive. Un intestin nesănătos corespunde unei sănătăți generale mai slabe și unui debut mai rapid al fragilității la vârstnici.

După un an, compararea compoziției microbiomurilor intestinale ale celor două grupuri a arătat diferențe importante. Indicele de masă corporală (IMC) și vârsta nu au influențat constatarea că participanții care au urmat dieta mediteraneeană în studiu aveau o diversitate bacteriană mai bună în intestin. Analizând 75 de unități taxonomice operaționale (OTU) care prezic răspunsul microbiomului la dietă, s-au constatat efecte pozitive asupra reducerii fragilității, vitezei mersului, funcției cognitive și memoriei episodice. Creșterea diversității bacteriene, care influențează scăderea markerilor inflamatori precum CRP și IL-17, a dus la niveluri mai reduse ale markerilor de inflamație. Schimbarea bacteriilor benefice din microbiomul intestinal este cheia dintre respectarea dietei și sănătate.

Pe baza metaboliților microbieni fecali corespunzători speciilor microbiotei intestinale, s-a sugerat că dieta mediteraneeană crește producția de AGLS și reduce metaboliții nocivi, inclusiv acizii biliari și crizolii.

De ce este benefică dieta mediteraneeană?

Examinând microbiomurile intestinale ale participanților pentru a evalua efectele dietei mediteraneene asupra sănătății, cercetătorii au constatat o asociere cu populații bacteriene bogate producătoare de AGLS benefici și cu reducerea populațiilor bacteriene producătoare de acizi biliari.

Sugerează că secreția excesivă a anumitor acizi biliari de către bacterii se asociază cu rezistența la insulină, acumularea de grăsime în ficat, leziuni celulare și chiar risc crescut de cancer intestinal.

Cercetătorii consideră că schimbările pozitive provin din dieta mediteraneeană, o alimentație echilibrată cu multe fibre și vitamine B6, B9 și C, precum și minerale ca cupru, potasiu, fier, mangan și magneziu.

Au luat în considerare diferențele dintre schimbările microbiomului în funcție de țara participanților. Subliniază că toți cei care urmează dieta mediteraneeană au aceleași îmbunătățiri generale ale sănătății intestinale și sistemice, indiferent de vârstă, IMC și factorii de mediu.

Deși avertizează că cercetarea lor este observațională și nu poate indica o relație cauzală directă, cercetătorii spun:

„Menținerea alimentației mediteraneene poate oferi echilibru și reziliență prin păstrarea «nucleului» comunității microbiene intestinale și poate proteja împotriva schimbărilor spre stările alternative întâlnite la persoanele nesănătoase.”

Studiile viitoare trebuie să se concentreze pe identificarea nutrienților esențiali ai dietei mediteraneene care sunt responsabili de schimbările pozitive ale microbiomului intestinal.

Aceste studii arată că efectele pozitive ale dietei mediteraneene asupra sănătății metabolice și îmbătrânirii sănătoase sunt legate de schimbările favorabile găsite în microbiomul intestinal.