Ce este îndulcitorul artificial acesulfam de potasiu și este dăunător sănătății?

Mulți oameni încearcă să slăbească prin metode diferite. Un obiectiv important este reducerea zahărului. Ca alternativă se recurge frecvent la îndulcitori artificiali, dar nu există încă răspunsuri despre modul în care numărul și diversitatea lor crescândă afectează organismul ori care este mai bun.

Poate mulți nu i-am auzit numele; acesulfamul de potasiueste unul dintre îndulcitorii artificiali cei mai folosiți și totodată controversați. Pe etichete poate apărea ca: 

• Acesulfam K 
• Acesulfam de potasiu 
• Ace-K
• E950 (în Europa)

Deși este de două sute de ori mai dulce decât zahărul, nu are valoare calorică. Stimulează receptorii gustativi ai limbii, oferind gust mai intens fără calorii în multe alimente și băuturi. Este folosit și împreună cu aspartam sau sucraloză pentru mascarea gustului amar. Particularitatea sa este că nu se modifică și nu se depozitează în corp, fiind eliminat integral prin urină.

În ce se găsește acesulfamul?

Este prezent în multe alimente și băuturi. Spre deosebire de îndulcitori ca aspartamul, nu se modifică la încălzire și este frecvent folosit în produse coapte ori gătite. Exemple: băuturi carbogazoase, sucuri, alcool, lactate, înghețată, dulciuri, gemuri, marmelade, paste de dinți, ape de gură, gumă, murături, fulgi de porumb, sosuri de salată și condimente.

Aspectele controversate ale acesulfamului de potasiu

Efectele îndulcitorilor artificiali sunt încă dezbătute, fiind suspectate unele daune. Se spune că influențează metabolismul, apetitul, controlul greutății și glicemia. Cele mai mari îngrijorări sunt influența asupra cancerului și dezvoltării intrauterine a copilului.

În ciuda îngrijorărilor, în Europa și America este considerat sigur pentru oameni. Limita zilnică pe kilogram este precizată de FDA ca 15 mg în America și 9 mg în Europa. Pentru o persoană de aproximativ 68 kg din America, echivalează cu 20 de doze de cola dietetică pe zi. Deși acceptat în unele țări, cercetătorii spun că studiile nu îndeplinesc standardele științifice.

Efectele asupra glicemiei și insulinei

Cercetările au găsit efecte minime asupra glicemiei și au considerat utilizarea sigură în diabet. Totuși, deși mecanismul nu este complet dovedit, unele studii au asociat băuturile dietetice cu diabetul de tip 2, obezitatea și sindromul metabolic. Efectele îndulcitorilor asupra glicemiei și insulinei au devenit astfel controversate.

Unele experimente de laborator au arătat creșterea absorbției intestinale a zahărului. La șoareci, administrarea directă de doze mari a crescut insulina cu % 114-210 peste nivelul bazal. Studiile umane nu au arătat influență asupra insulinei sanguine, dar efectul pe termen lung nu este cunoscut.

Crește acesulfamul de potasiu riscul de cancer?

Una dintre principalele acuzații este creșterea riscului de cancer. Fiind folosit în multe băuturi, mai multe persoane sunt expuse. Unii cercetători contestă validitatea studiilor. FDA și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) afirmă că este sigur și că dovezile unei influențe asupra cancerului sunt insuficiente.

În numeroase studii, acesulfamul nu a demonstrat activitate genotoxică, adică mutații ADN, nici efect cancerigen în cercetări repetate. În cel mai mare experiment animal al Programului Național de Toxicologie american, șoarecii au primit peste 40 de săptămâni o proporție de %3 din alimentație, echivalentă la oameni cu aproximativ 1000 de doze de băutură zilnic. Nici aici nu s-au găsit dovezi ale creșterii riscului de cancer.

Efecte adverse posibile

Se consideră că un aport mare în sarcină ar putea provoca naștere prematură. Un studiu a arătat trecerea în placentă și lapte matern și o posibilă preferință ulterioară a copilului pentru alimente dulci dacă mama îl consumă în sarcină sau alăptare. Un studiu îndelungat pe șoareci a observat tulburări neurologice și scăderea funcțiilor cerebrale.

Trebuie să evităm acesulfamul de potasiu?

Poate fi util persoanelor care consumă mult zahăr, dar nu se cunosc efectele utilizării timp de mulți ani, deși pare sigur acum. Chiar dacă animalele au tolerat doze mari pe termen lung, cercetătorii consideră studiile insuficient de convingătoare. Cum nu a fost identificat un motiv de evitare totală, consumul rămâne o decizie personală.