Ce este mutația ereditară BAP1? Ghid de monitorizare și tratament oncologic pentru purtători

În acest articol
Gena BAP1 (BRCA1 Associated Protein 1) este o genă supresoare tumorală care contribuie la prevenirea cancerului prin reglarea creșterii celulare, reparării DNA și a morții celulare (apoptozei) . Mutațiile BAP1, mezoteliomul, melanomul uveal, melanomul cutanat și carcinomul renal sunt asociate între ele. La persoanele cu sindrom ereditar de predispoziție tumorală BAP1 (BAP1-TPDS) există un risc crescut pe parcursul vieții pentru anumite tipuri de cancer.
Informații generale despre mutația ereditară BAP1
- BAP1 este gena ale cărei variante patogene germinale (GPV – inclusiv variante probabil patogene de clasă 4 și patogene de clasă 5) sunt asociate cu sindromul de predispoziție tumorală asociat BAP1 (BAP1-TPDS) (OMIM #614327), cu transmitere autozomal dominantă.
- Purtătorii heterozigoți BAP1 au un risc crescut pe parcursul vieții pentru mezoteliom pleural și peritoneal, carcinom renal, melanom uveal și cutanat și tumori melanocitare cu inactivare BAP1 (BIMT) . Aceste cancere sunt considerate tumorile principale ale BAP1-TPDS.
- Riscul de meningiom poate fi crescut, dar meningiomul nu este considerat în prezent o tumoră principală asociată BAP1.
- Carcinomul hepatocelular, colangiocarcinomul sau alte cancere nu au încă o asociere certă confirmată cu BAP1. Totuși, a fost sugerată o posibilă legătură cu meningiomul de tip rabdoid .
- Riscul total de cancer pe parcursul vieții poate ajunge până la 85%, dar această proporție poate fi supraestimată din cauza erorilor de selecție legate de diagnostic.
- Cancerul apare în general la vârste mai tinere decât în populația generală și melanomul uveal, melanomul cutanat și carcinomul renal pot fi asociate cu rezultate mai nefavorabile. Există însă unele dovezi că purtătorii heterozigoți BAP1 pot avea un prognostic mai bun în mezoteliom .
Riscuri oncologice asociate
| TIP DE CANCER | RISC PE PARCURSUL VIEȚII (%) | VÂRSTĂ MEDIANĂ | INTERVALUL VÂRSTEI LA DIAGNOSTIC |
| Mezoteliom | ≈ 20% | În decadele de vârstă de 50 și 60 de ani | ≈ 40-70 de ani |
| Melanom uveal | ≈ 25% | În decada de vârstă de 50 de ani | ≈ 15-80 de ani |
| Melanom cutanat | ≈ 20% | În decadele de vârstă de 40 și 50 de ani | ≈ 20-80 de ani |
| Cancer renal | ≈ 5-10% | La începutul decadei de 40 de ani | ≈ 35-70 de ani |
Tabelul de mai sus prezintă pentru persoanele purtătoare ale mutației BAP1 riscurile pe parcursul vieții pentru anumite cancere și intervalele vârstei la diagnostic.

Recomandări de management
Monitorizare (surveillance):
-
Cancer renal:
- Se recomandă imagistică renală anuală începând de la 30 de ani.
- Metoda preferată este MRI. Dacă MRI nu este disponibilă, ecografia renală poate fi o alternativă.
- MRI este recomandată pentru monitorizarea continuă a unei leziuni cunoscute.
- Pentru organizarea monitorizării cancerului renal trebuie consultați specialiști în genetică clinică.
-
Melanom uveal:
- Se recomandă anual examinarea fundului de ochi cu pupila dilatată, începând de la 16-18 ani.
- Această examinare trebuie efectuată de un oncolog ocular sau de un oftalmolog specializat în melanom uveal .
-
Melanom cutanat:
- Începând de la 18-20 de ani se recomandă o evaluare dermatologică anuală, împreună cu examinarea întregului corp și fotografierea.
-
Mezoteliom:
- În prezent nu se recomandă monitorizare de rutină pentru mezoteliom.
- Nici radiografia toracică, nici MRI nu oferă dovezi suficiente pentru depistarea mezoteliomului într-un stadiu precoce.
- Sunt necesare studii prospective de monitorizare pentru purtătorii heterozigoți BAP1.
- Prin urmare, monitorizarea mezoteliomului trebuie realizată în prezent numai în cadrul studiilor de cercetare .
- Pacienții trebuie informați despre recunoașterea simptomelor , cu un prag scăzut pentru inițierea investigațiilor.
Recomandări privind stilul de viață:
- Expunerea la azbest trebuie evitată prin renunțarea la activitățile care o pot provoca și prin atenție la riscul expunerii în timpul renovării locuinței.
- Protecția solară și autoexaminarea pielii trebuie explicate pacienților.
- Renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool și menținerea unei greutăți sănătoase trebuie recomandate pentru reducerea riscului de cancer.
Aspecte familiale:
- Membrii familiei aflați la risc trebuie îndrumați către specialiști în genetică clinică pentru discutarea testării genetice predictive .
- Testarea genetică începe de obicei la vârsta inițierii monitorizării, aproximativ 16-18 ani .
- Opțiunile reproductive trebuie discutate prin îndrumare către specialiști în genetică clinică.
*
Subiect asociat: Moștenirea genetică poate fi schimbată – calea către prevenirea cancerului ereditar
Surse
2. Walpole et al., 2018 https://doi.org/10.1093/jnci/djy171
3. Chau et al., 2019 https://10.3390/cancers11081114
4. Gene reviews :https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK390611/
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.