Ce este sarea de Himalaya? Efecte, mituri și riscuri pentru sănătate

Sarea de Himalaya este o sare roz care a devenit populară în ultimii ani atât în bucătărie, cât și în practicile alternative de sănătate. Pe lângă folosirea pentru gustul mâncării, există persoane care o consumă mai mult decât în mod normal în băuturi, pentru accelerarea metabolismului, întărirea oaselor și scăderea tensiunii, sau o utilizează în baie pentru „detoxifiere”. În societate s-a răspândit din vorbă în vorbă credința că sarea de Himalaya este „mai sănătoasă”. Însă majoritatea acestor idei considerate adevărate sunt doar mituri, iar utilizarea necontrolată poate implica riscuri pentru sănătate. Articolul explică ce este sarea de Himalaya, pe ce se bazează în realitate beneficiile pretinse și care sunt posibilele efecte dăunătoare.

Ce este sarea de Himalaya?

Compoziție chimică și proprietăți

Sarea de Himalaya este un tip natural de sare gemă extras din vechi zăcăminte aflate la poalele munților Himalaya din Pakistan. Nuanța roz specifică a cristalelor provine din urme de minerale precum oxidul de fier. Deși este promovată frecvent ca având „84 de minerale diferite”, nu există o analiză independentă și de încredere care să confirme acest lucru. Dimpotrivă, datele științifice existente arată că structura chimică a sării de Himalaya seamănă foarte mult cu cea a sării de masă clasice și că aceasta conține în principal clorură de sodiu, NaCl, . Așadar, 95–98% din compoziție este identică sării pe care o cunoaștem. Afirmații precum „nu conține deloc sodiu” sau „are puțin sodiu” nu sunt corecte; în fond, este tot o sare, iar componenta sa de bază este sodiul.

Comparație cu sarea de masă

Principalele diferențe dintre sarea de Himalaya și sarea de masă sunt producția și compoziția. Sarea de masă este de obicei rafinată până devine albă pură, i se adaugă agenți antiaglomeranți și este suplimentată cu iod . Iodul este un element necesar sănătății tiroidei, iar adăugarea în sare este o practică mondială pentru prevenirea deficitului de iod. Sarea de Himalaya este oferită nerafinată, în forma sa naturală, cu cristale mari. Astfel conține cantități mici de minerale precum calciu, potasiu și magneziu, care îi dau o aromă proprie. Însă, fiind naturală, nu conține iod. Prin urmare, utilizarea exclusivă a sării de Himalaya poate să nu acopere necesarul de iod. În afara diferenței de procesare, cele două săruri sunt utilizate asemănător ca gust și salinitate; doar că sarea de Himalaya, având de obicei granule mai mari, este preferată măcinată sau presărată la sfârșitul preparării. Pe scurt, deși faptul că sarea de Himalaya este naturală și fără aditivi este prezentat ca avantaj, trebuie luate în considerare dezavantaje precum deficitul de iod.

Sunt reale beneficiile sării de Himalaya?

Sării de Himalaya îi sunt atribuite numeroase beneficii „miraculoase”. Iată câteva dintre afirmațiile cele mai frecvente:

• Echilibrul pH-ului și detoxifierea: Se afirmă că reglează echilibrul acido-bazic și curăță organismul de toxine, având efect detoxifiant.

• Metabolism și controlul greutății: Se susține că accelerează metabolismul și ajută la slăbit.

• Imunitate și energie: Se consideră că întărește sistemul imunitar și oferă energie și vitalitate.

• Tensiune arterială și circulație: Se susține că echilibrează sau chiar scade tensiunea și îmbunătățește circulația sângelui.

• Calitatea somnului și dispoziția: Se afirmă că reduce stresul și îmbunătățește somnul și dispoziția prin creșterea ionilor negativi din aer, în special în cazul lămpilor de sare.

Câte dintre aceste afirmații se bazează pe dovezi științifice? Din păcate, foarte puține... Specialiștii subliniază că asemenea beneficii atribuite sării de Himalaya sunt în mare măsură exagerate, iar pentru cele mai multe nu există dovezi științifice. Cercetările limitate nu au arătat o contribuție specială la sănătatea omului. De exemplu, s-a calculat că, pentru un beneficiu semnificativ al mineralelor conținute, ar putea fi necesar un consum zilnic de peste 30 de grame . Aceasta înseamnă aproximativ 6 lingurițe de desert, iar un aport atât de mare nu ar aduce beneficii, ci efecte grav dăunătoare sănătății, precum supraîncărcarea cu sodiu. Prin urmare, urmele de minerale nu oferă în practică un avantaj.

În mod asemănător, nu există constatări științifice potrivit cărora sarea de Himalaya accelerează metabolismul, întărește imunitatea sau „detoxifică” organismul. Ficatul și rinichii realizează natural detoxifierea, iar consumul oricărei sări nu accelerează suplimentar procesul. Afirmațiile privind scăderea tensiunii sau creșterea circulației sunt complet nefondate; după cum vom explica mai jos, în cantități mari sarea de Himalaya, la fel ca celelalte săruri, crește tensiunea arterială. Nu s-a demonstrat niciun efect direct al sării asupra somnului și stresului; dacă există relaxare, aceasta depinde de factori psihologici și fizici precum o baie caldă sau o lumină discretă, mai degrabă decât de efectul chimic al sării. Afirmațiile despre beneficiile „miraculoase” ale sării de Himalaya nu au, așadar, o bază științifică. Cercetările și opiniile specialiștilor arată că această sare nu are o superioritate clară pentru sănătate față de sarea de masă.

Riscurile sării de Himalaya pentru sănătate

Când sarea de Himalaya este utilizată excesiv fiindcă este „naturală”, efectele nocive ale consumului excesiv de sare rămân aceleași. Ca toate sărurile de masă, conține mult sodiu. Aportul excesiv de sodiu este un factor de risc principal pentru apariția tensiunii arteriale crescute, hipertensiune, . Pe termen lung, tensiunea ridicată crește riscul de infarct, accident vascular cerebral și boli renale. Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel mult 5 grame de sare pe zi, aproximativ o linguriță. În schimb, consumul mediu din țara noastră, de 15-18 grame, este aproape triplu față de recomandare. Într-o societate care consumă deja multă sare, utilizarea din abundență a sării de Himalaya considerată „inofensivă” poate favoriza hipertensiunea și problemele cardiovasculare. Nu trebuie uitat că sarea de Himalaya este o sare care nu scade tensiunea, ci dimpotrivă o poate crește deoarece nu diferă de celelalte săruri. Mai ales persoanele cu hipertensiune sau insuficiență cardiacă trebuie să limiteze toate tipurile de sare și să consume moderat și sarea de Himalaya.

O altă problemă importantă de sănătate este riscul de deficit de iod . După cum am menționat, sarea de Himalaya nu conține iod. Dacă este utilizată permanent în locul sării de masă, există pericolul ca organismul să nu primească iodul necesar din alte surse. Iodul este necesar în special producerii hormonilor tiroidieni; lipsa sa poate provoca gușă. Este vital pentru gravide și copiii în creștere: deficitul poate duce la probleme grave precum avort, naștere de făt mort, întârzieri de dezvoltare și dizabilitate intelectuală la copil. De aceea, utilizarea sării iodate este recomandată în special gravidelor și familiilor cu copii. Când se folosește sare de Himalaya, necesarul de iod trebuie acoperit din alte alimente, precum fructele de mare și lactatele; altfel se poate instala un deficit de iod insidios.

Faptul că sarea de Himalaya este oferită în forma naturală înseamnă că uneori poate conține și substanțe nedorite. Deoarece nu este purificată, poate include metale grele dăunătoare sau minerale străine. Într-adevăr, o analiză a raportat că, în unele probe de sare de Himalaya de pe piață, plumbul și alte metale grele depășeau limitele maxime permise. S-a precizat chiar că, într-o cercetare a Ministerului Sănătății, în sărurile geme au fost găsite urme de contaminanți radioactivi precum plutoniu și radon . Desigur, fiind prezente în urme, aceste elemente nu provoacă imediat o intoxicație; însă sunt substanțe a căror acumulare pe termen lung în corp nu este de dorit. Nu trebuie uitat că, în dorința de a utiliza un produs „natural”, putem fi expuși fără să știm unor astfel de riscuri. În concluzie, sarea de Himalaya trebuie folosită prudent și moderat, ca toate celelalte săruri; în lipsa unor cercetări științifice suficiente, utilizarea regulată nu este recomandată de unii specialiști.

Informații greșite despre sarea de Himalaya

Scade sarea de Himalaya tensiunea arterială?

Nu. Nu există nicio dovadă științifică a unui efect de scădere a tensiunii arteriale. Dimpotrivă, având o structură chimică asemănătoare sării de masă, când este consumată în exces nu scade tensiunea, ci are efect de creștere a acesteia . Deși unele surse susțin că această sare are un efect „antihipertensiv”, adică de reducere a tensiunii, biologic acest lucru este imposibil. În cele din urmă, prin sodiul conținut, sarea este tot sare : așa cum excesul de sare de masă crește tensiunea, sarea de Himalaya va avea același rezultat. De aceea, alegerea sării de Himalaya nu oferă vreun avantaj persoanelor cu hipertensiune și nu este recomandată.

Îmbunătățește circulația sângelui?

Nici afirmațiile că sarea de Himalaya accelerează circulația sau subțiază sângele, facilitând curgerea, nu au bază științifică. Nu există studii sau date de încredere despre acest lucru. Ideile privind îmbunătățirea circulației sunt mai degrabă mituri. Cea mai sănătoasă cale de îmbunătățire a circulației este exercițiul fizic regulat, alimentația echilibrată și tratarea bolilor de fond, dacă există. Creșterea consumului de sare poate, dimpotrivă, să afecteze circulația; de exemplu, excesul provoacă retenție de apă, edem, și suprasolicită sistemul circulator. Așadar, consumul sării de Himalaya nu are un efect favorabil special asupra circulației.

Ajută la detoxifierea organismului?

O altă credință populară este că sarea de Himalaya curăță corpul de toxine, adică are un efect detoxifiant . Afirmația privește atât consumul oral, cât și „băile cu sare”. Însă, din punct de vedere științific, utilizarea sării pentru eliminarea toxinelor nu are sens. Corpul elimină deja substanțele dăunătoare prin ficat, rinichi, intestine și piele. Consumul sării de Himalaya sau baia cu aceasta nu fac mai eficienteaceste procese naturale de detoxifiere. Nu există niciun studiu clinic în acest sens. Prin urmare, afirmația privind un beneficiu detoxifiant direct nu este susținută. Curele sau clismele de detoxifiere cu apă sărată pot fi chiar periculoase; există riscul perturbării echilibrului electrolitic și al problemelor de sănătate. Sloganurile „eliminați toxinele cu sare de Himalaya” sunt, așadar, neștiințifice.

Sunt reale efectele lămpilor din sare de Himalaya?

Pe piață, lămpi din sare de Himalayasunt alcătuite din cristale mari de sare roz iluminate de un bec montat în interior. Li se atribuie numeroase beneficii: se afirmă frecvent că purifică aerul, atrag praful și umiditatea, reduc stresul prin emiterea de ioni negativi și chiar ameliorează probleme respiratorii precum astmul și alergiile. Însă nu există dovezi științifice care să confirme aceste afirmații. Se consideră că lămpile nu au un efect clar dovedit asupra sănătății, ci creează mai degrabă un ambient cu efect decorativ și psihologic . Nu există, în special, studii care să demonstreze un beneficiu la pacienții cu astm. Nici ideea că timpul petrecut în peșterile de sare, speleoterapia, ar ameliora astmul nu este susținută științific. În concluzie, lămpile din sare de Himalaya pot fi utilizate ca surse plăcute de lumină ambientală, însă nu trebuie așteptat un beneficiu medical. Chiar dacă ar influența echilibrul ionilor din aer, nu s-a demonstrat că acest efect produce o diferență măsurabilă asupra sănătății oamenilor.

Cum trebuie utilizată sarea de Himalaya?

Este important să fiți prudenți și informați atunci când introduceți sarea de Himalaya în viața dumneavoastră. Indiferent de tipul sării, importantă este cantitatea. Autoritățile sanitare din întreaga lume recomandă să nu se consume mai mult de aproximativ 5 grame de sare pe zi. Această cantitate cuprinde sarea totală din toate alimentele și băuturile. Dacă folosiți sare de Himalaya, nu uitați că depășirea acestei limite o face dăunătoare organismului. Ideea „sarea de Himalaya este inofensivă, o pot folosi din abundență” este greșită.

Cantitatea zilnică: Dacă utilizați sare de Himalaya în mâncare sau la masă, fiți moderați, la fel ca în cazul altor săruri. Pentru un adult este suficientă 1 linguriță rasă de sare pe zi, 5 grame. O cantitate mai mare aduce mai degrabă rău decât bine. Mai ales dacă aveți hipertensiune, boli cardiace sau renale, respectați restricțiile recomandate de medic.

Nu uitați necesarul de iod: Deoarece sarea de Himalaya nu conține iod, dacă o utilizați exclusiv, asigurați-vă că primiți iodul din alte surse. Poate fi necesar să folosiți sare de masă iodată de câteva ori pe săptămână, să luați un supliment multivitaminic cu iod sau să consumați alimente bogate în iod, precum fructe de mare, lapte și ouă. În caz contrar, rețineți că pe termen lung poate apărea deficit de iod. Gravidele și copiii, în special, trebuie să acorde și mai multă atenție acestui aspect.

Utilizări și alegerea sării: Sarea de Himalaya poate fi aleasă ca alternativă oriunde se folosește sare obișnuită. O puteți utiliza măcinată la gătit, în salate sau ca sare de masă. Dacă vă place gustul și nu există contraindicații medicale, consumul ocazional nu prezintă o problemă. Însă nu așteptați beneficii superioare pentru sănătate și limitați consumul total de sare. Utilizarea sării iodate în mâncărurile zilnice și presărarea sării de Himalaya la final poate oferi un echilibru. Este răspândită și utilizarea sa ca sare de baie sau sub formă de lampă. Aceste utilizări urmăresc mai degrabă plăcerea și relaxarea psihologică; pot fi plăcute pentru piele sau pot oferi o lumină liniștitoare. Desigur, le puteți folosi dacă doriți, însă trebuie să știți că nu înlocuiesc un tratament medical și nu rezolvă singure o problemă de sănătate.

Întrebări frecvente

Crește sarea de Himalaya tensiunea arterială?

Da, sarea de Himalaya, ca celelalte săruri, consumată în exces, poate crește tensiunea arterială. Afirmațiile despre o „sare care nu crește tensiunea” nu sunt corecte. Sodiul conținut influențează tensiunea și o poate crește la persoanele sensibile la sare. Prin urmare, o persoană cu hipertensiune trebuie să respecte restricția de sare chiar dacă folosește sare de Himalaya. În cantități mici, de obicei nu are un efect evident la persoanele sănătoase, dar aceasta nu înseamnă că este o excepție magică: și sarea de Himalaya prezintă risc de hipertensiune dacă se depășește măsura.

Este sarea de Himalaya mai sănătoasă decât sarea obișnuită?

Nu, comparativ cu sarea de masă obișnuită, sarea de Himalaya nu este mai sănătoasă . Ambele conțin în mare parte clorură de sodiu, iar excesul provoacă aceleași efecte dăunătoare. Fiind „naturală”, sarea de Himalaya nu conține aditivi și are relativ mai multe minerale, însă acestea se găsesc în cantități foarte mici și nu oferă un avantaj semnificativ pentru sănătate. În schimb, lipsa iodului este un dezavantaj. Specialiștii precizează că originea naturală nu o face automat benefică. Pentru o viață sănătoasă, esențial este consumul redus de sare; tipul ei rămâne secundar.

Are sarea de Himalaya un efect detoxifiant?

Nu, afirmația că sarea de Himalaya detoxifică organismul nu este susținută științific. Nici consumul acestei sări, nici gargara sau baia cu apă sărată nu elimină în mod special „toxinele” din corp. Afirmațiile privind detoxifierea sunt mai degrabă mesaje de marketing. Organismul dispune deja de mecanisme de eliminare a toxinelor, iar modalitatea de a le accelera este consumul suficient de apă, alimentația sănătoasă și transpirația. Utilizarea sării de Himalaya nu aduce o contribuție suplimentară acestor procese. Nu există, așadar, un beneficiu demonstrat al consumului sării de Himalaya pentru detoxifiere.

Ar trebui persoanele cu astm să utilizeze sare de Himalaya?

Nu există o recomandare medicală potrivit căreia persoanele cu boli respiratorii cronice, precum astmul sau alergiile, ar trebui să utilizeze sare de Himalaya. Deși se spune că peșterile sau lămpile de sare ameliorează astmul, studiile științifice nu au demonstrat vreun beneficiu. Cel mai bine pentru pacienții cu astm este să urmeze tratamentul prescris și să evite factorii declanșatori. Prezența unei lămpi de sare de Himalaya sau inhalarea apei sărate le poate face pe unele persoane să se simtă psihologic mai bine, însă nu are un efect demonstrat asupra frecvenței crizelor sau funcției pulmonare. Consumul excesiv de sare nu oferă un beneficiu direct în astm și poate avea efecte nocive indirecte prin afectarea sănătății cardiovasculare. Sarea de Himalaya nu este, așadar, o necesitate specială pentru pacienții cu astm și nu trebuie considerată un instrument terapeutic.

În concluzie, sarea de Himalaya poate aduce varietate meselor prin culoarea frumoasă și gustul diferit, însă numeroase beneficii care îi sunt atribuite nu sunt demonstrate științific. Față de miturile considerate adevăruri trebuie să fim atenți, iar consumul moderat rămâne alegerea cea mai potrivită. Să nu uităm că vorba „puțin este suficient, prea mult dăunează” este valabilă și pentru sare: roz sau albă, aceasta trebuie consumată limitat pentru o viață sănătoasă.