Cezariana în 1882 – Operația care salvează viața mamei și a copilului

Istoricul medicinei Jane Sewell:

„Femeile se pot teme de durerile nașterii, dar nu se gândesc că ele sau copiii lor ar putea muri din cauza acestora.” 

Acest lucru nu putea fi spus despre multe femei până la sfârșitul secolului al 19-lea. Dacă operația cezariană se încheia aproape întotdeauna cu moartea fătului și a mamei, astăzi putem ajunge aproape întotdeauna la un deznodământ fericit.

Astăzi, operația cezariană (Cesarean Section= CS) constă în aducerea pe lume a copilului, de obicei printr-o incizie orizontală în peretele abdominal și uterin al femeii gravide. Este o metodă utilizată, în general, atunci când viața mamei sau a copilului este în pericol. 

Se consideră că numele provine din legenda despre un strămoș al împăratului roman Julius Caesar, care s-ar fi născut printr-o astfel de intervenție chirurgicală. 

În trecut, cezariana de urgență era efectuată în principal pentru a salva viața mamei, deși tehnicile chirurgicale nu erau suficient de avansate. Chirurgii nu aveau abilități precum tratarea zonei incizate fără a provoca infecții.

• Prima consemnare despre o femeie care a supraviețuit unei cezariene se referă la intervenția pe care Jakob Nufer, un măcelar de porci din Elveția, ar fi efectuat-o asupra soției sale în anul 1500. 
• În 1794, Dr. Jesse Bennett a realizat prima cezariană reușită din Statele Unite ale Americii, operându-și cu succes soția.

În cele din urmă, obstetricianul german Max Sänger, cunoscut drept părintele cezarienei moderne, a dezvoltat un sistem special de sutură cu fire de argint, care provocau o reacție minimă a pielii și aveau rate scăzute de infecție. Suturarea uterului a revoluționat operațiile cezariene și a salvat viețile a nenumărate femei.

Astăzi, cezariana este recomandată, în general, pentru prevenirea unor complicații ale sarcinii precum: 

• Preeclampsia severă (inclusiv hipertensiunea arterială în timpul sarcinii) 
• Nașterile multiple
• Diabetul
• Infecția HIV a mamei
• Placenta praevia (placenta acoperă o parte a colului uterin) 
• Canal de naștere foarte îngust

Personalități istorice menționate în articol: Max Sänger (1853–1903)

• Subiectul anterior: Tensiometrul în 1881 – Măsurarea tensiunii arteriale sistolice și diastolice
• Subiectul următor: Lecția lui Koch despre tuberculoză în 1882 – O boală bacteriană