Cum influențează microbiomul succesul tratamentului oncologic?

Informații esențiale despre microbiom

• Microbiomul este un ecosistem care cuprinde totalitatea materialului genetic al microorganismelor ce trăiesc în corpul uman și interacțiunile dintre acestea. Microbiota desemnează microorganismele în sine care trăiesc în corpul nostru, adică bacteriile, virusurile, ciupercile și alte viețuitoare microscopice. În continuarea articolului am preferat termenul microbiom pentru a acoperi ambele concepte.
• Microbiomul uman cuprinde peste 10 mii de specii diferite de microbi , care formează ecosisteme diferite în diverse regiuni ale corpului.
• Un corp uman obișnuit conține aproximativ 10 bilioane de celule și găzduiește de 10 ori mai multe microorganisme decât acest număr, adică aproximativ 100 de bilioane de microorganisme .
• Se estimează că raportul dintre celulele bacteriene și celulele umane este de aproximativ 1,3:1 și că virusurile și fagii sunt cu cel puțin un ordin de mărime mai numeroși decât bacteriile.
• Totuși, deoarece au dimensiuni mult mai mici, microorganismele reprezintă 1-3% din greutatea corpului uman.
• Cea mai mare parte a microbiomului nostru se află în intestin și pe piele.

Când echilibrul microbiomului intestinal este perturbat, apare o stare numită disbioză intestinală , care poate constitui un potențial factor de risc pentru diverse boli locale și sistemice.

Cancerele și tratamentele lor pot fi, de asemenea, influențate de dezechilibrul microbiomului intestinal. Diversitatea microbiomului poate afecta procese precum creșterea tumorilor, inflamația, mecanismele de evitare a sistemului imunitar, instabilitatea genomică și dezvoltarea rezistenței la tratament.

Diversitatea microbiană poate contribui la tratamentul cancerului, deoarece compoziția microbiomului diferă considerabil de la o persoană la alta și se poate modifica. Aceste caracteristici fac din microbiomul intestinal o țintă importantă în domeniul microbioticelor de precizie, cu potențial de utilizare ca biomarker care să prezică răspunsurile organismului și să contribuie la dezvoltarea unor diete personalizate.

Microbiomul și efectele sale asupra bolilor

Microbiomul organismului formează o barieră protectoare în regiuni expuse influențelor externe, precum pielea, gura, sistemul digestiv și cel urogenital.

Cercetările efectuate la oameni și pe modele de șoareci cu cancer au arătat că unele microorganisme pot avea efecte favorabile sau nefavorabile asupra dezvoltării cancerului și a proceselor de tratament.

Este microbiomul un regulator principal?

Perturbările sistemului microbian intestinal apărute în timpul tratamentului antibiotic pot avea efecte importante asupra răspunsului unui pacient la imunoterapie , influențând acest răspuns în mod semnificativ. Inhibitorii punctelor de control imun (ICI) pot fi influențați de administrarea antibioticelor imediat înaintea sau după începerea tratamentului: aceasta afectează semnificativ atât supraviețuirea globală, cât și supraviețuirea fără progresie, după cum a raportat, de exemplu, o analiză și meta-analiză recentă.

Inhibitorii pompei de protoni, cunoscuți ca protectoare gastrice, influențează și ei microbiomul intestinal și reduc răspunsul la imunoterapie; acest efect a fost demonstrat la Reuniunea anuală a Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO) 2023 printr-o analiză a datelor provenite de la peste 2700 de pacienți cu cancer.

Măsura în care microbiomul intestinal influențează sau prezice eficacitatea medicamentelor de imunoterapie a fost demonstrată într-o analiză retrospectivă publicată în 2018 în Science. Rezistența la imunoterapie a fost asociată cu o frecvență scăzută, în intestinul pacienților cu cancer, a bacteriei Akkermansia muciniphila . Pe modele de șoareci, cercetătorii au restabilit eficacitatea imunoterapiei prin transplant de materii fecale.

Prezicerea răspunsului la imunoterapie

Cercetarea dr. Laurence Zitvogel și a echipei sale a examinat dacă prezența sau absența în intestin a bacteriei Akkermansia muciniphila (Akk) poate prezice eficacitatea imunoterapiei. În studiul efectuat la pacienți cu cancer pulmonar nonmicrocelular (KHDAK), s-a observat că cei cu niveluri ridicate de Akk în materiile fecale răspundeau mai bine la imunoterapie și supraviețuiau mai mult. Aceasta sugerează că nivelul Akk ar putea fi un factor independent de predicție a răspunsului la imunoterapie.

În contextul tratamentului de primă linie, supraviețuirea globală mediană a pacienților cu nivel ridicat de Akk a fost mai lungă decât a celor cu nivel scăzut: 13,4 luni față de 18,8 luni. Acesta poate fi un pas important spre personalizarea imunoterapiei, deoarece rezultatele arată că compoziția microbiomului intestinal și a metaboliților săi poate fi determinantă pentru răspunsul la tratament.

Intervenții terapeutice

Transplantul de microbiotă fecală (FMT) este o metodă terapeutică ce poate ajuta la refacerea microbiomului intestinal. Într-un studiu de fază 1 condus de dr. Hendrik Poeck, cu experiență în tratamentele oncologice, FMT a oferit rezultate favorabile la 20 de pacienți cu melanom avansat care nu primiseră anterior niciun tratament.

Pacienții au început imunoterapia după FMT, iar la sfârșitul celor 12 săptămâni majoritatea prezentau remisiune completă sau parțială.

FMT are însă și riscuri potențiale; de exemplu, au fost raportate anterior la doi pacienți cazuri de sepsis (infecție severă) provocate de Escherichia coli multirezistentă la medicamente. FDA a impus o examinare mai amplă a materiilor fecale ale donatorilor pentru a reduce aceste riscuri.

Pe Clinicaltrials.gov există 46 de studii clinice care cercetează rolul FMT în tratamentul cancerului.

Intervenții alimentare

Dr. Poeck recomandă prudență în privința probioticelor eliberate fără rețetă, deoarece aceste produse conțin de obicei un număr limitat de specii bacteriene și pot întârzia restabilirea echilibrului natural al microbiomului după tratamentul antibiotic.

De asemenea, s-a observat că utilizarea probioticelor reduce în unele situații răspunsul la tratament sau produce rezultate neuniforme.

Pe de altă parte, dr. Poeck afirmă că prebioticele – alimente bogate în fibre și carbohidrați nedigerabili – sunt transformate în cursul digestiei în acizi grași cu lanț scurt, susținând dezvoltarea unei microbiote sănătoase. El arată că o asemenea dietă are efecte favorabile asupra răspunsului la imunoterapie, în special la pacienții care nu folosesc probiotice și consumă suficiente fibre.

Aceste constatări sugerează că o alimentație bogată în prebiotice ar putea prelungi supraviețuirea fără boală la pacienții care primesc imunoterapie.

Mai jos este prezentată o hartă mentală care rezumă articolul:

Ce ar trebui recomandat?

În concluzie, evitarea antibioticelor este importantă pentru refacerea microbiomului intestinal. Dacă utilizarea unui antibiotic este absolut necesară, ar trebui preferate opțiuni cu spectru mai îngust în locul celor cu spectru larg.

În gestionarea sindromului de eliberare de citokine, o reacție adversă a imunoterapiei celulare, se recomandă întârzierea utilizării antibioticelor, însă diferențierea acestei situații de febra neutropenică poate fi dificilă. Este important ca reacțiile adverse să fie identificate corect, să fie evitată utilizarea antibioticelor cu risc ridicat și administrarea antibioticelor să fie oprită cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea imunoterapiei.

Pentru a susține tratamentul cancerului și un stil de viață sănătos, puteți lua în considerare aceste 4 recomandări:

1. Consumați o dietă bogată în fibre, cu produse vegetale variate (> 20 g pe zi)
2. Evitați îndulcitorii artificiali, precum și alimentele ultraprocesate (gata preparate) .
3. Consumați carne doar cu moderație. Reduceți pe cât posibil consumul de carne procesată
4. Faceți regulat activitate fizică (aerobă și anaerobă).

Privind spre viitor, sunt necesare o înțelegere mai cuprinzătoare și funcțională și predicții validate pentru tratament și diagnostic.

*

Explicația imaginii: Imaginea articolului a fost creată de ChatGPT 4.0 cu următoarea instrucțiune: "O imagine în stil anime pentru un articol de blog intitulat «Cum influențează microbiomul succesul tratamentului oncologic?»"