Cum reducem riscul de deces prin cancer chiar și prin puțină mișcare? De ce este statul așezat unul dintre cei mai mari dușmani ai sănătății?

Se știe că un stil de viață sedentar favorizează probleme grave de sănătate, precum bolile cardiace, diabetul, obezitatea. În plus, inactivitatea are efecte negative asupra multor mecanisme și sisteme ale organismului: scheletul, mușchii, circulația, respirația, digestia, excreția și sistemul endocrin / hormonal. Pe lângă acestea, viața sedentară este strâns legată de cancer și de decesele provocate de cancer.
La 18 iunie 2020, JAMA Oncology a publicat un studiu potrivit căruia inactivitatea era asociată cu un risc considerabil mai mare de deces prin cancer; însă cercetătorii care au colectat date de la un grup de oameni ce purtau accelerometre / senzori de mișcare afirmă că și exercițiile foarte ușoare, precum o scurtă plimbare zilnică, pot ajuta la reducerea acestui risc.
Constatări încurajatoare pentru pacienții care nu pot alerga sau merge cu bicicleta
Faptul că și mersul pe jos, în locul sportului intens, poate aduce un beneficiu semnificativ le oferă pacienților obiective realiste.
Unele studii anterioare au găsit o legătură între viața sedentară și riscul de deces prin cancer, însă cercetările sunt puține și, sincer, nu au primit atenția așteptată. Toate se bazau pe raportările participanților despre propria activitate, dar majoritatea oamenilor subestimează timpul petrecut așezați sau nu îl pot raporta corect.
Pentru a depăși aceste limitări, echipa a analizat datele unui grup de studiu numit „REGARDS- Reasons for Geographic and Racial Differences in Stroke”, de la 8002 persoane înscrise care purtau accelerometre.
REGARDS este un studiu din SUA privind factorii de risc ai accidentului vascular cerebral/paraliziei. Include 30239 de adulți americani de culoare și albi, cu vârste de peste 44 de ani, recrutați între 2003-2007. În cadrul studiului, un grup de participanți a purtat accelerometre în zona taliei și șoldurilor, în orele de veghe, timp de 7 zile consecutive. Vârsta lor medie era de 69,8 ani, iar 45,8% erau bărbați. Niciunul nu urma tratament pentru cancer la început.
Cercetătorii REGARDS au colectat datele accelerometrelor între 2009-2012. Durata medie de urmărire a fost de 5,3 ani. În acest interval, 268 de participanți au murit din cauza cancerului. Echipa raportează că cei care au murit de cancer petreceau mai multe minute pe zi inactivi și făceau mai puțină „activitate fizică de intensitate ușoară” și „activitate fizică moderată până la viguroasă”. Activitatea ușoară include în general treburi casnice ușoare, cumpărături, gătit și grădinărit simplu; activitatea moderată cuprinde multe activități solicitante, precum mersul alert, alergarea, dansul și lucrul în grădină sau pe câmp. Cercetătorii au constatat că participanții care își petreceau cea mai mare parte a timpului inactivi aveau o probabilitate de deces prin cancer cu 82% mai mare.
Cercetătorii au ajustat rezultatele pentru vârstă, rasă, sex, regiunea de reședință, nivelul de educație, anotimpul purtării accelerometrului, fumatul actual, consumul de alcool, indicele de masă corporală, diabet, hipertensiune, dislipidemie, antecedente de boală coronariană și de accident vascular cerebral și activitatea fizică moderată. Chiar și după ajustări, au constatat că persoanele cele mai sedentare aveau o probabilitate de deces prin cancer cu 52% mai mare. Cu fiecare 1 oră de inactivitate, riscul de deces prin cancer al participanților creștea cu 16%.
Pe de altă parte, înlocuirea a 30 de minute de inactivitate cu 30 de minute de activitate fizică moderată pe zi a redus riscul de deces prin cancer cu 31%. Treizeci de minute zilnice de activitate fizică ușoară au redus acest risc cu 8%.

Este surprinzător că și activitatea ușoară este benefică
Importanța chiar și a activității ușoare este o veste bună pentru persoanele sedentare și pentru medicii care încearcă să le ajute. Timpul petrecut așezat trebuie echilibrat prin activitate moderată până la viguroasă.
Totuși, de când pandemia de COVID-19 a făcut activitățile de grup și sălile de sport mai periculoase, timpul pe care îl dedicăm sportului și activității fizice a scăzut semnificativ. Pentru a compensa, ar trebui să ne gândim la exercițiile pe care le putem face acasă.
Gilchrist, unul dintre autorii cercetării, a recunoscut mai multe limitări ale studiului. Printre cele mai importante se număra purtarea accelerometrelor pe șold, ceea ce făcea ca dispozitivele să nu poată distinge între statul așezat și în picioare și, astfel, să nu surprindă activități precum spălatul vaselor.
Concluzie și comentariu
Deși este doar un studiu clinic și nu poate dovedi o relație cauză-efect, această cercetare aduce o contribuție importantă prin măsurătorile obiective și intervalul de 13 ani acoperit. În prezent, mulți oameni preferă dispozitive purtabile, precum brățările și ceasurile inteligente, pentru a-și măsura activitatea fizică.
În acest studiu este important că legătura dintre activitatea fizică și riscul de deces prin cancer a fost independentă de indicele de masă corporală. Deși nu este încă limpede cum poate exercițiul fizic să reducă cancerul, dovezile de până acum indică efecte atât asupra metabolismului, cât și asupra inflamației.

Există și alte studii care au investigat efectele statului așezat asupra riscurilor de boală și de deces:
- Journal of Clinical Oncology a publicat în numărul din martie 2014 un studiu amplu care a evidențiat pentru prima dată, la pacienții cu cancer de intestin gros, legătura dintre timpul zilnic petrecut în fața televizorului și mortalitate. A comparat și efectul activităților fizice de dinaintea și de după apariția bolii asupra acestor rate. Numeroase studii au investigat în special efectul vieții sedentare asupra cancerului intestinului gros (colon și rect) și au arătat că sedentarismul crește mortalitatea acestor pacienți, iar activitatea fizică o reduce (consultați traducerea studiului respectiv).
- Rezultatele unui studiu au fost prezentate în noiembrie 2018 în American Journal of Public Health. Potrivit acestei cercetări efectuate de oameni de știință din Canada, Australia și SUA, statul îndelungat așezat crește cu 25% riscul de deces din orice cauză.
- Un studiu pe 1,2 milioane de oameni din 54 de țări a constatat că statul așezat era asociat cu 3,8% dintre decesele din toate cauzele. O metaanaliză a arătat că riscul de diabet de tip 2 era aproape dublu la persoanele care stăteau așezate mai mult de 8 ore pe zi, comparativ cu cele care stăteau mai puțin de 4 ore.
- De asemenea, s-a arătat că statul așezat crește de 1,2 ori riscul de boli cardiovasculare și de 1,1 ori riscul de mortalitate prin aceste boli.
- Cercetătorii arată și că statul așezat este legat de un risc crescut de depresie.
- În plus, un studiu cu peste un milion de persoane a constatat că riscul de deces din orice cauză era semnificativ mai mare la cei cu perioade zilnice lungi de stat așezat, inclusiv în fața televizorului, și cu un nivel redus de activitate fizică. Deși studiul a arătat că riscurile statului îndelungat așezat puteau fi compensate prin 60 până la 75 de minute zilnice de exerciții moderate și intense, riscurile pentru sănătate ale privitului îndelungat la televizor nu au fost atenuate prin exerciții.
În concluzie; este evident că timpul petrecut inactiv afectează direct durata vieții. De aceea, perioadele de stat așezat și de inactivitate trebuie reduse cât mai mult, iar exercițiile ușoare, moderate sau intense trebuie incluse în viața noastră. Nu ar trebui să uităm cât de valoros este pentru sănătate chiar și simplul fapt de a ne ridica să bem apă și de a face o tură prin încăperea în care ne aflăm.
Surse
Association of Sedentary Behavior With Cancer Mortality in Middle-aged and Older US Adults.
JAMA Oncology, 18 June 2020.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.