Ce este boala cardiovasculară? Care sunt factorii de risc și cum se previne?

Cardiovasculară este denumirea uneia dintre cele mai importante probleme de sănătate, bolile inimii și vaselor, analizate în patru categorii principale:

• Manifestată prin infarct miocardic (MI), angină pectorală cu durere toracică severă, insuficiență cardiacă și deces coronarian, boala coronariană (KKH)
• Manifestată prin accident vascular cerebral (paralizie) și atac ischemic tranzitoriu, boala cerebrovasculară (a vaselor cerebrale)
• Care afectează arterele mâinilor și picioarelor, boala arterială periferică
• Ateroscleroza aortică și anevrismul aortic

toracic sau abdominal. Obstrucția sau îngustarea severă a vaselor care hrănesc inima reprezintă bolile coronariene, deosebit de importante deoarece formează o treime din toate bolile cardiovasculare.

Ce este boala cardiovasculară și de ce contează?

Bolile cardiovasculare sunt cauza numărul 1 de deces mondial și în Turcia. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (DSÖ), la nivel mondial sunt responsabile de 18 milioane de decese anual , adică, din totalul global anual, %31 dintre decese. Infarctul și AVC constituie aproximativ %85 din decesele cardiovasculare (KDH). Până în 2030 se estimează creșterea acestor decese cu aproximativ %30.

Care sunt cauzele / factorii de risc cardiovascular?

În dezvoltarea bolilor cardiovasculare, factorii de risc includ fumatul-tutunul, inactivitatea, obezitatea, alimentația nesănătoasă, boli precum diabetul, hipertensiunea, dislipidemia și istoricul familial cardiovascular. Pe lângă combaterea factorilor de risc, diagnosticul precoce și tratamentul la timp pot reduce semnificativ bolile.

Hiperlipidemia (colesterol ridicat) necesită sau nu medicamente în funcție de riscurile cunoscute (fumat, hipertensiune) și sănătatea generală, care ghidează tratamentul.

• LDL crescut,
• Trigliceride crescute sau
• HDL scăzut sporesc efectul negativ asupra bolii cardiovasculare.

Medicul poate calcula riscul unui eveniment coronarian (infarct) în următorii 10 ani folosind Estimarea Riscului Coronarian la 10 Ani.

Sfaturi pentru prevenirea bolilor cardiovasculare

Deși nu puteți schimba istoricul familial, sexul sau vârsta, există pași preventivi importanți pentru reducerea celorlalte riscuri. Adoptând astăzi un stil sănătos, puteți începe prevenirea problemelor cardiace viitoare.

Organizarea vieții sănătoase

1. Nu fumați și nu folosiți tutun

Fumatul sau orice tutun sunt printre cei mai importanți factori de risc. Nu se limitează la folosirea directă, ci includ expunerea de mâna 2 sau de mâna 3 . Tutunul conține peste 7000 de substanțe toxice/nocive. Deteriorează inima și vasele, cresc ateroscleroza (îngustarea arterelor), reduc elasticitatea și pot provoca infarct.

Monoxidul de carbon scade oxigenul sanguin, forțând inima să lucreze mai mult pentru normalizare. Crește astfel presiunea (hipertensiune) și pulsul. Fumatul sporește coagularea. Mai ales femeile fumătoare cu contraceptive orale au risc crescut de infarct și AVC.

1 pachet zilnic crește riscul cardiovascular de aproximativ 2-4 ori. Chiar puțin fumat, aparent mai nevinovat, inclusiv 1 țigară zilnic, crește aproape cu %50 riscul față de nefumători (vedeți cercetarea științifică relevantă).

Relația țigării electronice cu boala cardiovasculară este arătată și de studii publicate. Probabil nicotina bioactivă și produșii de degradare ai vaporilor pot deteriora sistemul cardiovascular după utilizare îndelungată.

Tutunul fără fum și țigările cu puțin gudron sau nicotină nu reduc riscul. Pentru prevenție sau reducerea riscului, fumatul nu este sigur în niciun fel.

Dacă fumați, renunțați. Încurajați-i și pe fumătorii din casă să renunțe.

Renunțarea la fumat poate fi dificilă, dar viața cu infarct, AVC sau altă boală cardiovasculară la bătrânețe este mai grea. După renunțare, riscul începe să scadă curând. Riscul coronarian se reduce semnificativ după un an și în aproximativ 15 ani aproape se egalizează cu al nefumătorului.

2. Reduceți alcoolul

Cantitatea de alcool este legată de riscul cardiovascular. Excesul poate crește tensiunea, leza mușchiul cardiac (cardiomiopatie), crește AVC, aritmiile și alte boli. Contribuie și la obezitate, alcoolism, cancer, suicid și accidente.

Totuși, unele studii au găsit efecte pozitive asupra sănătății inimii și vaselor la persoanele cu un consum ușor și moderat de alcool. Pentru efectul protector al consumului ușor până la moderat au fost propuse diverse mecanisme, inclusiv efectele benefice ale alcoolului asupra nivelului colesterolului HDL și asupra sistemului de coagulare a sângelui.

Consumul moderat este definit aproximativ ca maximum 2 pahare zilnic la bărbați (20 gr), 1 la femei (10 gr). Echilibrul este însă greu de păstrat. Alcoolul consumat pentru beneficii poate produce ușor efecte negative (vedeți cele 12 boli provocate de alcool). De aceea nu recomandăm deloc începerea consumului la abstinenți sau creșterea cantității la consumatori.

3. Mâncați sănătos

Cea mai potrivită și simplă protecție cardiovasculară este reducerea colesterolului prin reducerea în dietă a grăsimilor saturate și trans. AHA recomandă saturate < % 7 din caloriile zilnice și minimum de trans. De exemplu, alegeți brânză și lapte semidegresate în loc de integrale. Limitați prăjelile și consumați mai mult preparate cu uleiuri vegetale.

Principalele surse de saturate:

• Carne roșie
• Lactate integrale
• Uleiuri de cocos și palmier

Surse de grăsimi trans:

• Prăjeli, fast food
• Produse de panificație
• Gustări ambalate
• Margarine
• Biscuiți sărați, cartofi prăjiți și fursecuri
• Produsele etichetate „parțial hidrogenat” sau „hidrogenat” conțin grăsimi trans

Indiferent de tip, excesul de SARE dăunează

Sarea alimentară determină important tensiunea și riscul tuturor bolilor cardiovasculare. Chiar reducerea moderată are efect pozitiv mare. Organizația Mondială a Sănătății recomandă sub 5 grame zilnic pentru prevenție. Un studiu din 2012 a observat însă în Turcia consum %14.8 gr. Aproximativ %55 provenea din gătire, %32 din pâine și %12 din sarea de masă.

Dieta mediteraneeană cu sare redusă (dieta DASH) ocupă primul loc între dietele importante mondiale pentru protecția cardiovasculară.

Dieta sănătoasă include legume și fructe proaspete, cereale integrale, leguminoase, nuci și migdale, păsări precum pui și curcan și pește, fără băuturi carbogazoase și dulciuri. Fibrele sunt benefice și pot reduce colesterolul cu aproximativ %10.

-Subiect conex: Câtă sare este prea multă?

4. Faceți exercițiu, fiți activi

Activitatea și exercițiul sunt importante. Multe studii arată reducerea mortalității coronariene și tuturor riscurilor cardiovasculare. Cei cu activitate moderată minimum 30 minute în cel puțin 4 zile săptămânal au risc de deces cu % 20-30 mai mic decât cei insuficient activi.

NICE (National Istitute for Healthand Care Exellence) recomandă evaluarea și îngrijirea preventivă a adulților cu sau fără risc cardiovascular (CVD), precum boala cardiacă și AVC. Recomandările sunt susținute și de AHA americană și ESC europeană.

Doza recomandată este în medie 150 de minute săptămânal de aerobic moderat, ciclism, mers alert sau 75 de minute de aerobic intens, alergare ori tenis individual. 1 minut intens oferă beneficii similare cu 2 minute moderate.

Se consideră că 150 de minute moderate săptămânal reduc la adulți riscul ischemic cardiac cu 30 la sută și diabetul cu 27 la sută.

Grădinăritul, curățenia, scările în loc de lift, mai puțină mașină, coborârea cu 1-2 stații înainte și mersul, deținerea și plimbarea câinelui dimineața și seara ajută și ele. În loc de exercițiu foarte epuizant, puteți crește intensitatea, durata și frecvența pentru beneficii mai mari.

Activitatea contează în echilibrul energetic (metabolism) și greutate. Protejează și repară structurile vasculare (funcția endotelială), ajută slăbirea și menținerea greutății și îmbunătățește glicemia, tensiunea, lipidele și sensibilitatea la insulină.

5. Urmăriți o greutate sănătoasă, evitați obezitatea!

Obezitatea este răspândită mondial la adulți și copii. Mișcarea, evitarea caloriilor inutile și alimentația sănătoasă contează pentru greutatea ideală. Pentru stabilirea ei se folosește indicele de masă corporală (VKİ) . VKİ se calculează împărțind greutatea (kg) la pătratul înălțimii (metri). Obezitatea feminină și masculină se clasifică astfel. Cei cu VKİ >25 kg/m2 (supraponderali și obezi) au adesea colesterol, tensiune și rezistență la insulină crescute, predispoziție la diabet tip 2 și risc cardiovascular mai mare pe termen lung.

VKİ este util, dar imperfect. Poate fi mic la cineva cu puțini mușchi și multă grăsime ori mare la femei și bărbați musculoși și în formă, fără risc mare. De aceea talia și chiar raportul talie-șold pot măsura mai util grăsimea abdominală:

• Bărbații cu talie de 102 cm sau peste sunt de obicei considerați supraponderali.
• Femeile cu talie de 88 cm sau peste sunt de obicei supraponderale.
• Raportul talie-șold >0.9 este considerat riscant.

Chiar slăbirea mică ajută. Reducerea greutății cu numai 3 până la 5 la sută poate scădea trigliceridele, glicemia și riscul de diabet. Slăbirea mai mare poate reduce tensiunea și colesterolul sanguin.

5 recomandări pentru slăbire;

• Obiective realiste și motivație (nu pierdeți timp și energie cu greutate imposibilă sau dietă impracticabilă),
• Notați alimentația (jurnal cu momentul și cantitatea meselor, pentru observarea mai ușoară a greșelilor),
• Reduceți porțiile,
• Alegeți inteligent (dacă nu renunțați la preferate, sacrificați alt preparat sau compensați prin masă mai ușoară înainte ori după sau exercițiu. Descoperiți că gustările sănătoase, fructele, legumele și integralele satură mai mult),
• Rămâneți activ fizic
• Secretele celor care slăbesc și se mențin sunt schimbarea alimentației (%98) și creșterea activității, mai ales mersul (% 94).

6. Dormiți suficient

Somnul suficient și bun este parte importantă a sănătății. Lipsa nu doar provoacă căscat ziua, ci dăunează sănătății. Cei care dorm insuficient au mai des obezitate, hipertensiune, infarct, diabet și depresie.

Dacă vă treziți fără alarmă și odihnit, dormiți suficient. Dacă amânați mereu alarma și luptați să vă ridicați, somnul nu este bun și de calitate.

Somnul nu trebuie privit ca obligație: este necesar odihnei corpului și trebuie să devină prioritate. Majoritatea adulților au nevoie de 7-9 ore pe noapte. Pentru aceasta și pentru calitate planificați somnul: adormiți înainte de 12 și treziți-vă la aceeași oră. Dacă adormiți greu, păstrați dormitorul întunecat și liniștit.

Dacă, în ciuda somnului aparent suficient, nu vă treziți odihnit și rămâneți obosit ziua, discutați evaluarea pentru sindrom de apnee obstructivă în somn.

În apneea obstructivă, mușchii gâtului se relaxează și blochează intermitent căile respiratorii, oprind temporar respirația. Simptomele sunt sforăit puternic, imposibilitatea respirației, treziri nocturne repetate, trezire cu cefalee, durere în gât sau gură uscată, oboseală și probleme de memorie sau învățare ziua.

Obezitatea este o cauză majoră, deci slăbirea contează mult. Pe lângă slăbire, dispozitivul de presiune pozitivă continuă (CPAP), care menține căile deschise în somn, contribuie important la ameliorarea apneei. Se știe că CPAP reduce și riscul cardiac.

7. Reduceți stresul

Nu s-a găsit relație directă între stres și risc coronarian, dar există una indirectă prin factori de risc. Oamenii stresați pot mânca excesiv, începe fumatul sau fuma mai mult. Dacă aceste comportamente persistă ani, stresul contribuie la obezitate, diabet, hipertensiune și hiperlipidemie, riscuri cardiovasculare.

Cum combatem stresul fără medicamente, prin obiceiuri sănătoase?

1. Încetiniți
   Planificați din timp și lucrați fără grabă, cu timp suficient, reducând surprizele neplăcute și agitația termenelor pentru sarcinile importante.
2. Încercați amânarea
   Munca excesivă și lipsa somnului devenite obicei transformă munca într-o luptă. Uneori amânarea și recâștigarea atenției fac lucrul mai eficient și ușor.
3. Opriți îngrijorarea
   Chiar dacă vă temeți de eșec, realizați că nu este sfârșitul lumii. Respirați și credeți că totul se va reașeza.
4. Zâmbiți
   Râsul ajută pe oricine. Nu vă temeți să râdeți tare chiar singur. Vă veți simți mai bine.
5. Faceți timp celor dragi
   Rezervați timp pentru apeluri familiei și prietenilor, conversație și discuții.
6. Fiți organizat
   Faceți liste de sarcini pentru a vă concentra pe rezultat chiar în cele mai grele și importante misiuni. Organizarea previne dispersarea și facilitează succesul cu mai puțin stres.
7. Ajutați
   Acordați timp și ajutor cuiva care are nevoie. Ajutorul oferit vă face să vă simțiți bine.
8. Fiți activ zilnic
   Exercițiul poate reduce tensiunea fizică și mintală. Găsiți activități distractive și practicați-le des.
9. Renunțați la obiceiuri nocive
   Prea mult alcool, tutun sau cofeină cresc tensiunea, iritabilitatea și anxietatea.
10. Fiți deschis schimbării
    Nu ezitați să învățați o abilitate, să urmăriți un obiectiv nou, să iubiți și să ajutați un necunoscut.

Gestionarea factorilor de risc cardiovascular

Faceți screening regulat

Tensiunea, colesterolul și glicemia crescute pot deteriora vasele și inima. Mai întâi trebuie cunoscute riscurile; fără teste de screening nu știți situația. Screeningul regulat arată valorile și necesitatea măsurilor.

• Tensiunea arterială: Screeningul începe de obicei în adolescență. La cei de 18 până la 39 de ani fără factori de risc se recomandă screening hipertensiv la 3-5 ani.

De la 40 de ani sau la 18 până la 39 cu exces ponderal, obezitate ori alți factori, puteți cere control anual. Tensiunea normală este 120/80 mm Hg sau mai mică.

• Colesterolul: Adulții trebuie de obicei să îl măsoare cel puțin o dată la cinci ani de la 18 ani. Cu alți factori precum istoric familial cardiac precoce, se poate recomanda mai devreme și mai frecvent.

• Screeningul diabetului: Fiind factor cardiovascular major, screeningul anterior diabetului contează pentru prevenție. Discutați cu medicul când trebuie glicemie à jeun sau hemoglobină A1C.

Cu greutate normală și fără alți factori pentru diabet tip 2, screeningul începe la 45 de ani. Cu rezultate normale continuă minimum la 3 ani. ADA (Asociația Americană de Diabet) recomandă screening copiilor și adolescenților supraponderali de 18 ani sau peste. După factori precum exces ponderal și familie cu diabet, medicul poate recomanda screening precoce.

După screening puteți primi diagnostic sau predispoziție pentru colesterol crescut, hipertensiune ori diabet, fiecare risc cardiovascular. Medicul poate prescrie uneori medicamente. Pe termen lung, cea mai importantă opțiune pentru reducerea riscului sau predispoziției rămâne schimbarea stilului de viață. Nu uitați: cu cât începeți mai devreme și continuați mai mult, cu atât reușiți mai bine în lupta cu factorii și bolile cardiovasculare.