Cum se simte o formațiune la sân? Întrebări despre simptomele cancerului mamar (nodul, durere etc.)

Cancerul este multiplicarea necontrolată a celulei ca urmare a acumulării leziunilor din gene. Factori precum viteza diviziunii celulare și caracterul invaziv sau neinvaziv determină evoluția cancerului. De exemplu, o formațiune care se divide lent și nu este invazivă estebenignă(necanceroasă), în timp ce formațiunile invazive care cresc rapid suntmaligne(canceroase).

Astăzi, dintre aproape fiecare 8 femei, 1 dezvoltă cancer mamar, acesta fiind cel mai frecvent tip de cancer la femei. La bărbați, comparativ cu femeile, la aproximativ 200 de cancere mamare feminine se întâlnește 1 cancer mamar masculin în populație. Deoarece apare atât de frecvent la femei, cunoașterea simptomelor cancerului mamar și aspecte precum caracterul formațiunii și durerii capătă importanță.

Semnele și simptomele cancerului mamar în stadiul precoce

Cancerul mamar poate evolua cu simptome precum noduli, formațiuni, durere, modificări ale pielii și umflare, dar poate fi dificil de diagnosticat precoce deoarece, în unele cazuri, nu provoacă niciun semn.

În cancerul mamar, cel mai frecvent semn întâlnit este senzația de nodul sau formațiune la sân, iar alte simptome posibile sunt:

• Durere la sân sau mamelon
• Umflarea, iritarea sau schimbarea culorii sânului ori mamelonului
• Retracția mamelonului
• O aluniță nouă sau schimbarea unei alunițe preexistente pe sân/mamelon
• Ganglioni sensibili sau măriți la axilă ori în regiunea gâtului
• Secreție mamelonară
• Modificarea dimensiunii generale, formei sau aspectului sânului ori mamelonului
• Tuse înfundată și persistentă
• Modificarea apetitului
• Dificultăți la înghițire
• Durere după masă
• Urinare sau defecație dureroasă ori dificilă
• Sânge în urină sau scaun
• Creștere sau scădere inexplicabilă în greutate
• Transpirații nocturne
• Senzație generală de slăbiciune sau oboseală

Notă: uneori, primul semn al cancerului mamar constă în manifestări provocate de răspândirea bolii în organe îndepărtate. Cancerul mamar metastazează frecvent în oase, plămâni și ficat. În urma metastazelor din aceste locuri, pacientele se prezintă la ambulatoriu cu manifestări precum durere osoasă, lipsă de aer și icter.

Cum se simt formațiunile din sân?

Caracterul nodulilor mamari variază în funcție de cauza, localizarea și dimensiunea formațiunii, prezentând un spectru larg, de la formațiuni dureroase, dure și imobile până la formațiuni moi, nedureroase și mobile. Formațiunile nedureroase, dure, cu formă neregulată și imobile au o probabilitate mare de a fi maligne. Fibroadenoamele, un tip benign, apar ca formațiuni nedureroase, ușor mobile și cu formă regulată, putând dispărea spontan. În timp ce chisturile mamare au margini regulate și sunt dure, abcesele și inflamațiile sânului apar ca noduli dureroși și umflați și evoluează de obicei cu febră sau roșeață în zona respectivă a pielii.

Metoda de screening care poate identifica precoce cancerul mamar este mamografia. Deși nu cu certitudine sută la sută, mamografiile ne oferă diagnosticul în cel mai precoce stadiu. Faptul că simptomele nu apar la fiecare persoană și au un spectru foarte larg sporește și mai mult importanța screeningului mamografic regulat.

Cauze necanceroase ale formațiunilor mamare

Majoritatea formațiunilor din sân se datorează unor cauze benigne, necanceroase. Deși unele dintre aceste cauze pot provoca durere și modificări, nu pun viața în pericol și nu metastazează în organe îndepărtate; însă, deoarece riscul cancerului mamar este crescut în aceste cazuri, unele pot fi îndepărtate chirurgical după investigațiile necesare. Aceste formațiuni benigne sunt:

• Fibroadenoame
• Boală fibrochistică mamară
• Hiperplazie ductală sau lobulară
• Chist, abces
• Infecție mamară
• Lipom
• Papilom intraductal
• Necroză grasă
• Dilatarea canalelor galactofore
• Cicatrice sau leziuni provocate de biopsii anterioare

Când trebuie mers la medic?

În cazul apariției oricăruia dintre semnele și simptomele enumerate mai sus, trebuie consultat medicul. Aceste simptome trebuie evaluate și examinate de medic și, dacă este necesar, trebuie realizate investigații suplimentare precum mamografia sau RMN-ul.

Mamografia utilizează raze X și reprezintă țesutul gras închis la culoare și țesutul conjunctiv deschis la culoare. Deoarece femeile tinere au o densitate mamară (densitatea țesutului conjunctiv) mai mare, se văd mai multe zone deschise; întrucât și formațiunile/nodulii apar deschiși la culoare, diferențierea poate fi dificilă.

RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) și USG (ecografie) pot fi utilizate mai rar, la solicitarea medicului, și tot la decizia medicului se poate efectua o biopsie în cazurile suspecte.