De ce căscăm și este căscatul contagios? Pe scurt

Căscatul este un reflex involuntar prin care gura se deschide larg și plămânii se umplu cu mult aer. Aerul este apoi expirat lent. Timpanul se întinde, iar ochii pot lăcrima. Nevoia apare de obicei înainte sau după somn ori în activități monotone și plictisitoare [și când copiilor li se cere să își facă temele :) ]
Căscăm frecvent când suntem obosiți, somnoroși sau plictisiți; pulsul crește rapid în timpul căscatului. Această creștere poate indica vigilență, nu stagnare. Căscatul poate arăta și schimbarea stării organismului.
- Aproape de somn: Căscatul aproape de culcare poate fi o pregătire a corpului pentru somn.
- Plictiseala: Într-o activitate plictisitoare, căscatul poate indica trecerea creierului de la activitate intensă la una mai lentă.
- După sport sau exercițiu: poate semnala trecerea creierului de la energie mare la energie mică, odată cu încetinirea activității.
Tipuri de căscat
Pe lângă interacțiunea cu procesele fiziologice din corp, căscatul poate fi și un mijloc de exprimare în comunicare.
Căscatul pentru susținerea funcției respiratorii
Căscatul poate fi o funcție respiratorie. Satisface mai bine nevoia de oxigen în sânge, fiindcă respirația mai profundă aduce mai mult oxigen, iar accelerarea ritmului cardiac ajută. Teoretic, prin căscat, inima pompează mai mult oxigen în sânge.
Căscatul pentru răcirea creierului
Căscatul poate răci creierul. Deoarece maxilarul se deschide larg, circulația din față și gât scade. Respirația profundă și accelerarea pulsului pot face sângele și lichidul spinal să circule mai repede în corp, răcind creierul.
Căscatul ca mijloc de comunicare
Unele cercetări sugerează că, înainte de apariția limbajului verbal, când oamenii comunicau corporal, căscatul avea și el un sens. Putea semnala plictiseală sau somnolență.
De ce este căscatul contagios?
Căscatul nu seamănă cu alte reflexe consecvente. Mulți acceptă că este contagios, iar știința se întreabă de ce. Există teorii diferite, una fiind empatia: dacă ne punem în locul celuilalt și credem că îi este somn, căscăm și noi. Se întâmplă mai ales cu apropiații. Un studiu la cimpanzei a observat transmiterea căscatului de la cei cunoscuți și apropiați. Nu se știe exact de ce este contagios.
Cât de mult căscați?
Nervul vag, conectat cu gâtul, abdomenul și creierul, poate provoca căscat excesiv prin interacțiunea cu vasele. Aceasta se numește reacție vasovagală și poate semnala tulburări de somn sau o afecțiune cerebrală. Poate fi chiar semn al unor afecțiuni cardiace, precum aorta. Cine cască mult fără motiv trebuie să ceară sfatul medicului.
Surse
Yawning: Why we do it and what it means
medicalnewstoday-com. July 2017
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.