DECLARAȚIA DREPTURILOR PACIENȚILOR CU CANCER – 10 principii pentru îngrijire de înaltă calitate

În ciuda eforturilor oncologilor, persistă un deficit în asigurarea îngrijirii oncologice de înaltă calitate. Calculul matematic al acestui deficit poate fi exprimat, în linii mari, astfel: diferența dintre așteptările pacienților și ceea ce oferă sistemul de sănătate.
Studiile care evaluează experiențele pacienților cu cancer arată că unele dintre lacunele proceselor de îngrijire sunt următoarele:
- Întârzieri ale programărilor făcute pentru începerea intervențiilor planificate pentru pacienți
- Lipsa coordonării între medici
- Răspunsuri neclare privind diagnosticul bolii
- Îngrijorări precum lipsa unei abordări a dificultăților financiare descurajante.
Îmbunătățirea condițiilor actuale de îngrijire oncologică necesită o schimbare a întregului sistem. Este o sarcină uriașă, pe care un oncolog nu o poate gestiona singur. Joseph O. Jacobson, responsabil cu calitatea la Institutul de Cancer al Facultății de Medicină Harvard și cu siguranța pacienților și calitatea îngrijirii în oncologie, lucrează împreună cu echipa sa pentru a reduce această diferență. Jacobson și colegii săi au elaborat și publicat o declarație a drepturilor pacienților cu cancer, intitulată „10 principii pentru excelență în îngrijirea oncologică centrată pe pacient”.
Declarația urmărește crearea unui mediu de comunicare bună între echipa oncologică și pacient.
Declarația a fost elaborată pe baza datelor obținute de la oncologi, pacienți cu cancer, îngrijitori și supraviețuitori ai cancerului.
Autorii au precizat că documentul oferă „un punct de plecare pentru un efort mult mai amplu”.
„Aceste eforturi vor necesita schimbări cuprinzătoare ale abordărilor pe parcursul bolii. Aceasta înseamnă reinstruirea medicilor și a altor membri ai personalului pentru a asigura o abordare cu adevărat bazată pe echipă.”
Aceste 10 principii, care au caracterul unor drepturi ale pacientului cu cancer, pot fi realizate numai prin crearea unor sisteme eficiente de îngrijire medicală.
10 principii pentru Declarația drepturilor pacientului cu cancer
Lista drepturilor propuse pentru pacienții cu cancer se bazează pe următoarele obiective, în vederea excelenței în îngrijirea oncologică centrată pe pacient:
1. Reducerea riscului
Pe baza celor mai bune informații disponibile, persoanele au dreptul să primească educație despre reducerea riscului de cancer și consiliere pentru efectuarea screeningurilor pentru depistarea precoce a cancerului.
2. Diagnosticul
Pacienții cu suspiciune de cancer au dreptul la acces în timp util la specialiști, la efectuarea rapidă a testelor diagnostice și la acces la interpretarea rezultatelor împărtășite medicilor implicați.
- Subiect conex: Care sunt testele imagistice (radiologice) utilizate în cancer?
3. Expertiza multidisciplinară
Pacienții diagnosticați cu cancer au dreptul la servicii medicale bazate pe opiniile unei echipe multidisciplinare în planificarea tratamentului.
4. Tratamentul
Pacienții au dreptul să primească informații suficiente despre opțiunile terapeutice, prezentate într-un limbaj ușor de înțeles și ținând cont de prioritățile și valorile lor. Pacienții au dreptul la răspunsuri la toate întrebările, inclusiv despre prognosticul bolii, adică evoluția acesteia. Pacienții au dreptul la informații actualizate și acces la studiile clinice relevante.
4. A doua opinie
Pacienții au dreptul să solicite o a doua opinie în orice moment al parcursului oncologic.
- Subiect conex: De ce este importantă a doua opinie după diagnosticul de cancer?
5. Îngrijirea coordonată
Pacienții au dreptul să beneficieze de toate investigațiile și tratamentele în timp util și într-un mod coordonat.
6. Comunicarea
Pacienții au dreptul să cunoască procesele de comunicare dintre membrii echipei care îi urmărește.
- Subiect conex: Cum ar trebui să comunice pacientul, rudele și medicul?
7. Serviciile de sprijin și auxiliare
Pacienții au dreptul la servicii de sprijin și auxiliare pentru problemele de sănătate asociate cancerului (schimbări emoționale, durere, reacții adverse) și pentru dificultățile personale (gestionarea finanțelor, sprijin pentru îngrijire). Pentru a-i ajuta să treacă de la tratamentul activ la îngrijirea de urmărire, pacienții au dreptul să beneficieze de consiliere psihologică și de alte servicii.
8. Confidențialitatea
Pacienții au dreptul ca intimitatea lor să fie protejată de toți membrii echipei și de personalul auxiliar.
9. Urmărirea
La încheierea tratamentului, pacienții au dreptul să primească un rezumat al tratamentului și informații care explică modul de urmărire a bolii, posibilitățile de recidivă, precum și explicații despre simptomele care trebuie urmărite și despre persoanele cărora li se pot adresa atunci când au nevoie.
10. Bunătatea în îngrijirea oncologică
Un alt studiu, realizat înaintea acestei propuneri privind drepturile, a arătat că, în condiții de stres și cu multe lucruri de făcut într-un timp scurt, îngrijirea atentă a pacientului poate reduce tulburările emoționale provocate de diagnosticul și tratamentul cancerului. Acest lucru ar putea, de asemenea, să îmbunătățească rezultatele tratamentului și să reducă oboseala medicilor. Berry și colegii săi spun că, în îngrijirea oncologică plină de compasiune, există 6 forme diferite de bunătate. Acestea includ:
- Ascultarea profundă,
- Empatia,
- Generozitatea,
- Îngrijirea la timp,
- Sinceritatea blândă și
- sprijinul pentru aparținător / îngrijitor.
Cercetătorii au realizat un studiu care a analizat îngrijirea din centrele oncologice din SUA și Australia. În acest proces au discutat cu 400 de pacienți, membri ai familiilor, oncologi și angajați implicați în îngrijirea oncologică.
Într-un interviu, Berry a comentat despre îngrijirea oncologică avansată: „În agitația zilnică, devine dificilă; poate fi ușor să uităm bunătatea. Am vrut să le oferim pacienților oncologici această abordare într-un mod blând, fără artificialitate, definind-o științific.”
El a spus că obiectivul excelenței în îngrijirea oncologică este promovat în numeroase domenii. „Totuși, dacă vreți să găsiți exemple din cea mai umană îngrijire oncologică din lume, nu trebuie să căutați în altă parte decât în pediatrie.”
Grija față de copiii speriați și familiile lor i-a determinat pe medicii și asistentele de oncologie pediatrică să dezvolte soluții „cu adevărat inteligente și pline de bunătate”. De exemplu, într-un centru oncologic pediatric, copiii au fost încurajați să își introducă ursuleții de pluș într-un aparat RMN de jucărie înaintea procedurii. Un studiu realizat după această practică a arătat că proporția copiilor care necesitau anestezie înainte de RMN a scăzut considerabil prin ceea ce Berry numea „acest efort generos făcut din proprie inițiativă”.
În articolul lor, autorii detaliază cele 6 forme de bunătate și modul în care acestea întăresc o cultură a compasiunii în îngrijirea oncologică.
Ascultarea profundă
Ei spun că alocarea timpului pentru a înțelege nevoile pacienților și familiilor, folosind întrebări simple și deschise, creează încredere și respect. Aceasta înseamnă să îi întrebăm pe pacienți cum își înțeleg prognosticul, adică evoluția bolii, și ce îi îngrijorează în legătură cu viitorul.
La Spitalul Brigham din Boston au aflat că asistentele din secția de terapie intensivă îi întreabă în mod obișnuit pe pacienți: „Care este cel mai important lucru pe care îl putem face astăzi pentru dumneavoastră?”.
Ascultarea profundă îi ajută pe medici să evite „costurile ascunse ale neascultării”. „Ascultarea profundă ar trebui să ducă la planuri terapeutice mai potrivite valorilor pacientului și familiei. Dacă ascultați, este mai probabil să înțelegeți corect.”
Ascultarea profundă este foarte importantă și pentru pacienții care primesc îngrijire oncologică pe tot parcursul vieții. De exemplu, prin ascultare profundă, unui pacient vârstnic și slăbit, cu cancer pulmonar avansat, i s-a permis să treacă de la tratamentul activ la tratamentul care îmbunătățește calitatea vieții (îngrijire paliativă). Persoana a mai trăit 3 luni, dar în acel interval a reușit să își împlinească visul de a merge împreună cu familia la pelerinajul Hajj, la Mecca.
Empatia
A vedea lucrurile din perspectiva pacientului și a răspunde emoțiilor fără judecată este o abordare plină de compasiune, care previne suferința evitabilă. Orice boală gravă provoacă suferință, dar o echipă de îngrijire poate reduce suferința evitabilă înțelegând emoțiile trezite de diagnostic și tratament și răspunzând apoi cu bunătate.
De exemplu, la Centrul de Radioterapie Peter MacCallum din Victoria, Australia, copiii îngrijorați care așteaptă tratamentul oncologic pot alege un costum de supererou pe care să îl poarte la programare.
Îngrijirea la timp
Intensitatea emoțiilor trăite după un diagnostic de cancer poate accentua senzația că este nevoie de acțiune imediată. Întârzierile în planificarea consultațiilor și tratamentelor sau în obținerea rezultatelor pot amplifica incertitudinea și sentimentul de neputință. Cercetătorii spun că, pentru părinții copiilor cu cancer, primirea unui plan terapeutic și stabilirea unei rutine „reduc considerabil stresul și anxietatea”. Cu cât le oferim mai repede informațiile necesare, cu atât se pot liniști mai mult.
Analiza a arătat, de asemenea, că unele centre oncologice au investit în metode de îmbunătățire a promptitudinii îngrijirii, în ciuda costurilor suplimentare. Câteva exemple:
- Comunicare directă cu un navigator de pacienți desemnat;
- O zi de clinică multidisciplinară în care pacienții discută planurile terapeutice cu fiecare membru al echipei și își stabilesc programările;
- Un centru de apel în afara programului, deservit de asistente care au acces la dosarele medicale ale pacientului și pot răspunde întrebărilor, pot face programări sau pot trimite un medic la domiciliu.
Cercetătorii au precizat că sporirea oportunităților pacienților de a primi informații prin servicii oncologice adecvate, printr-un site de învățare online, telemedicină și consultații prin videoconferință, poate îmbunătăți și furnizarea la timp a unei îngrijiri eficiente.
Sinceritatea blândă
Într-un interviu, un oncolog a remarcat că pacienții și medicii lor sunt „prea des” și excesiv de optimiști. Pentru a lua decizii bune, pacienții și medicii au nevoie de o perspectivă realistă sănătoasă.
Când cancerul progresează, iar probabilitatea remisiunii este scăzută, medicii trebuie să comunice adevărul direct, folosind cuvinte bine alese, care îi îndreaptă pe pacienți către o „speranță interioară”.
Autorii studiului sugerează, de exemplu, că pacienții a căror durere este bine controlată pot alege să petreacă o zi bună înconjurați de membrii iubiți ai familiei, având lângă ei un nepoțel sau un animal de companie în brațe.
Sprijinul pentru aparținător / îngrijitor
Studiile arată că îngrijitorii din familie au nevoie de sprijin pentru a-i îngriji pe cei dragi și a-și păstra propria sănătate. Berry a spus: „Dacă o familie este pregătită să îi îngrijească bine pe pacienții cu cancer în timpul tratamentului, acest lucru îi ajută și pe membrii familiei să facă față”.
Potrivit Ranei LA Awdish, autoare a studiului și directoare medicală a programului de hipertensiune pulmonară de la Spitalul Henry Ford din Detroit, compasiunea individuală poate fi la fel de puternică. Ea și-a amintit cum, în 2008, a avut o problemă care a provocat o hemoragie la ficat, iar insuficiența multiplă de organe rezultată a dus la pierderea copilului în timpul sarcinii. Când era la terapie intensivă, soțul ei dormea lângă pat.
„În loc să îi tulbure somnul, tehnicienii de radiologie l-au acoperit ușor cu un șorț de plumb când îmi făceau radiografia” , își amintește ea. „Această atenție tăcută față de nevoile soțului meu era foarte simplă, dar pentru noi însemna totul. Însemna că erau conștienți de suferința lui.”
Totuși, în timp ce trecea prin cinci operații majore și numeroase internări, Awdish a avut parte și de îngrijire care părea detașată și indiferentă. Uneori a simțit că empatia lipsea complet. În consecință, a devenit o susținătoare a instruirii în comunicarea cu pacienții, astfel încât personalul medical să poată comunica mai eficient și mai empatic cu ei.
Bunătatea față de sine pentru prevenirea epuizării
În ciuda bunelor intenții ale medicilor, cerințele complexe ale îngrijirii clinice, alături de factorii de stres financiari și instituționali, pot împiedica îngrijirea plină de compasiune. În mod paradoxal, medicii care depășesc aceste obstacole cedează adesea în fața „oboselii compasiunii”.
Ce pot face, așadar, oncologii pentru a preveni epuizarea? „Oncologia este o profesie deosebit de dificilă”, a spus Berry. „Nu există aici o soluție magică.”
Cele mai bune lucruri pe care medicii le pot face „se înscriu toate sub titlul «aveți grijă de dumneavoastră». Dacă nu o faceți, vă veți pierde treptat capacitatea de a avea grijă de ceilalți”, a adăugat el.
Bunătatea nu este doar un antidot important pentru stresul resimțit de pacienți și familii, ci și un tampon între medici și sursele lor de stres. Ea poate ajuta la păstrarea rezilienței când medicii se simt epuizați sau când un pacient trece printr-un regres.
„Medicii plini de compasiune suferă”, a spus Berry. „Nu este ușor să intri într-un cabinet cu rezultate de laborator care arată că chimioterapia nu aduce beneficii și să fii nevoit să îi spui pacientului care a așteptat 4 zile că tumorile i-au crescut.”
Medicii trebuie să lucreze în echipă pentru a discuta cazurile dificile și a-și oferi sprijin în afara mediului online. Poate că ședințele periodice ale unor grupuri de colegi, conduse de un alt oncolog și de un psihiatru și desfășurate împreună cu alți medici, le vor arăta că nu sunt singuri în munca lor.
Rezervați timp pentru activități utile, dar neclinice, precum predarea sau coordonarea unui proiect de cercetare. Colaborarea cu alți oameni, învățarea de la ei, publicarea unui articol și susținerea unei prezentări la un simpozion sunt exemple de modalități de a păstra echilibrul.
Orice persoană cu o viață stresantă are nevoie de timp pentru exercițiu fizic regulat, iar medicii nu fac excepție. Totuși, majoritatea medicilor nu își rezervă timp pentru mișcare. Berry recomandă ieșirea afară: chiar și o plimbare de 10 minute poate ajuta la schimbarea perspectivei și poate reaminti importanța muncii, o vacanță apropiată cu familia sau timpul petrecut cu un nepot. O plimbare de 10 minute este un antidot puternic împotriva tuturor lucrurilor stresante din viață.
Surse
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.