Efectele ascunse ale stresului asupra cancerului: ce spune știința?

Cum modelează stresul evoluția cancerului?

Ar putea stresul să influențeze nu doar mintea, ci și tumorile?

Medicii greci antici precum Hipocrate și Galen au fost primii care au sugerat că „melancolia”, adică stresul intens și depresia, ar putea fi asociată cancerului. Astăzi, concepte precum „personalitatea canceroasă” au fost abandonate, deoarece nu au fundament științific. Totuși, influența factorilor psihologici asupra evoluției bolii, în special la persoanele diagnosticate cu cancer, rămâne un domeniu activ de cercetare în medicina modernă.

Deși sute de studii din ultimii 30 de ani au sugerat că factori psihosociali precum depresia, stresul cronic și statutul socioeconomic scăzut ar putea crește riscul de cancer, datele sunt contradictorii, iar relația cauzală nu este clară. În schimb, datele potrivit cărora stresul poate afecta negativ evoluția bolii la persoanele deja diagnosticate cu cancer sunt mai consecvente și mai puternice. Modelele celulare și animale arată că stresul poate modifica direct biologia tumorală. În acest articol prezentăm cele mai recente date științifice care explică efectele stresului asupra progresiei cancerului.

De unde a apărut legătura dintre stres și cancer?

Fundamentele moderne ale acestui interes au fost puse în cercetările privind HIV . În studiile realizate în anii 1990 de dr. Steve Cole de la UCLA, persoanele HIV-pozitive aflate sub stres aveau răspunsuri imune slabe și răspundeau mai prost la tratament. Fenomenul a fost observat și în ganglionii limfatici, centre ale sistemului imunitar: maimuțele supuse stresului cronic aveau mult mai multe fibre nervoase simpatice în ganglioni.

Aplicarea acestor constatări la cancer a oferit rezultate remarcabile: Stresul facilitează răspândirea celulelor canceroase prin sistemul limfatic. Cercetătorii au observat acest efect în modele de cancer mamar. Există însă speranță: Medicamentele „beta-blocante”, care suprimă noradrenalina, una dintre moleculele terminale ale sistemului nervos simpatic, pot inhiba acest proces.

Stresul slăbește imunitatea și hrănește tumora

Studiile dr. Julienne Bower de la UCLA și ale dr. Susan Lutgendorf de la Universitatea din Iowa au detaliat efectele stresului asupra micromediului tumoral. În special în studiile cu paciente cu cancer ovarian s-au remarcat următoarele:

• La pacienții cu niveluri ridicate de depresie și anxietate, activitatea celulelor imunitare care luptă împotriva cancerului, în special celulele NK, scade.

• La pacienții fără sprijin social suficient, angiogeneza , procesul de formare a unor vase de sânge noi în jurul tumorii, devine mai activă.

• În modelele pe șoareci, aceste efecte induse de stres pot fi inversate prin beta-blocante.

Aceasta înseamnă că putem influența evoluția bolii nu doar prin relaxare psihologică, ci și la nivel biologic.

Date numerice: puterea beta-blocantelor

Câteva studii clinice timpurii privind beneficiile potențiale ale beta-blocantelor atrag atenția:

• În martie 2023, European Journal of Surgical Oncology a publicat un studiu pilot în care pacienții cu cancer colorectal au primit propranolol, un beta-blocant, și etodolac, un inhibitor COX-2, timp de 20 de zile, începând cu 5 zile înaintea operației. În grupul tratat au scăzut markerii moleculari asociați metastazelor și nivelul inflamației și au crescut celulele imunitare. Supraviețuirea fără boală la 5 ani a fost de 87,5% în grupul tratat și de 50% în grupul placebo.

• La 15 aprilie 2020, Clinical Cancer Research a publicat un studiu pe 60 de paciente cu cancer mamar, la care propranololul preoperator a determinat, în biologia tumorală, o scădere a biomarkerilor care reduc potențialul de răspândire .

• Un alt studiu mic la pacienți cu mielom multiplu a arătat că refacerea celulelor sanguine era mai rapidă la cei care primeau beta-blocante .

Este suficientă blocarea stresului?

Deși promițătoare, beta-blocantele au și limitări:

• La pacienții cu astm sau bradicardie (bătăi lente ale inimii) pot apărea reacții adverse.

• Aceste medicamente blochează doar consecințele , nu cauza stresului.

De aceea, cercetătorii recomandă, alături de tratamentul cu beta-blocante, meditația, yoga și psihoterapia ca metode de relaxare psihică. În studiile conduse de Bower s-a demonstrat că aceste abordări au efecte favorabile asupra sistemului imunitar și ar putea reduce recidiva tumorală .

Concluzie: importanța echilibrului minte-corp în tratamentul cancerului

Încă nu există un răspuns clar la întrebarea „stresul provoacă cancer?”. Stresul se asociază frecvent cu alți factori de risc, precum alimentația nesănătoasă, fumatul sau accesul limitat la îngrijiri medicale. Totuși, la persoanele deja diagnosticate cu cancer există date suficient de puternice privind influența stresului asupra evoluției bolii.

De aceea, experții susțin acum că sprijinul psihologic trebuie să fie parte integrantă a tratamentului cancerului . Poate că nu este necesar pentru fiecare pacient, dar pentru cei care au nevoie trebuie privit ca o „necesitate”, nu ca un „lux”.