Nanomedicina 1959 – Reducerea dimensiunilor la o parte din zece mii

De-a lungul istoriei medicinei, cercetătorii au dezvoltat instrumente pentru a examina și manipula mai detaliat corpul uman. De exemplu, egiptenii antici foloseau in și intestine de animale pentru a închide rănile, în timp ce astăzi se folosesc adezivi lichizi sau fire de sutură cu diametrul mai mic decât al unui fir de păr uman. 

Ducând această tendință mult mai departe, nanotehnologia presupune manipularea structurilor cu dimensiuni între 1 și 100 de nanometri (nm). De exemplu, lățimea unui fir de păr uman este de aproximativ 10.000 nm, în timp ce diametrul unui dublu helix DNA este de aproximativ 2 nm.

Conceptul de nanotehnologie a fost inspirat de o prelegere susținută în 1959 de fizicianul american Richard Feynman, intitulată "There’s Plenty of Room at the Bottom". Inginerul american Eric Drexler a atras și el atenția, în 1986, asupra potențialului vast al nanotehnologiei în cartea "Engines of Creation" , în care a prezentat amploarea posibilităților acesteia.

Aplicația medicală a nanotehnologiei, nanomedicina , este încă o tehnologie foarte nouă. Un domeniu activ de cercetare urmărește transportul anumitor medicamente către celule specifice cu ajutorul particulelor la scară nanometrică. Nanoparticulele sunt utilizate și pentru a produce imagini cu contrast ridicat și pentru a face tumorile să devină luminoase. 

În terapia Kanzius RF (radiofrecvență), creată de inventatorul american John Kanzius și testată în 2005 la Centrul Medical din Pittsburgh, nanoparticulele metalice se leagă de celulele canceroase. Undele radio încălzesc particulele și distrug celulele canceroase. 

Bioinginera americană Jennifer West și colegii săi au studiat structuri acoperite cu aur și învelite în anticorpi direcționați către celulele canceroase, numite „nanoînvelișuri” . 

Medicul american James Baker a cercetat medicamente anticancer folosind dendrimeri, structuri moleculare ramificate. Acești dendrimeri atrag celulele canceroase care au receptori pentru vitamine, folosind drept „momeală” vitamine de acid folic legate de anumite cârlige.

Descrierea imaginii articolului: Imaginea prezintă o reprezentare artistică a unui nanorobot care repară celule sanguine.

Personalități istorice menționate în articol: Richard Phillips Feynman (1918–1988), John S. Kanzius (1944– 2009), Kim Eric Drexler (n. 1955)

• Subiectul anterior: Glanda pineală 1958 – Lucrurile mari făcute de micul creier
• Subiectul următor: Radioimunodozarea 1959 – O invenție revoluționară