Noutăți despre COVID-19: a 2-a infecție, este utilă metformina, cei care nu respectă regulile, depresia

Cercetările continuă să ne îmbogățească informațiile despre noul tip de coronavirus (SARS-CoV-2) și despre pandemia de COVID-19provocată de acesta. Să analizăm împreună cele mai recente evoluții publicate.
Există riscul de a contracta COVID-19 a doua oară?
Într-un studiu privind urmărirea contacților, efectuat în orașul Guangzhou din China, în funcție de mediu și de severitatea bolii, la contacții apropiați ai persoanelor diagnosticate cu COVID-19, riscul de transmitere secundară a fost sub 4%.
Cercetarea a examinat 3410 persoane care au avut contact apropiat cu 391 de persoane diagnosticate cu COVID-19 în Guangzhou între ianuarie și martie. În acest scop, cercetătorii au identificat pacienții simptomatici (cu manifestări) care s-au prezentat la o unitate medicală sau persoanele care au avut contact apropiat cu cei diagnosticați cu COVID-19.
Rezultatele au arătat că 127 dintre contacții apropiați (3,7%) erau infectați. Dintre aceste 127 de persoane, 8 (6,3%) erau asimptomatice (fără manifestări); dintre cei 119 pacienți simptomatici, 20 (16,8%) aveau simptome ușoare, 87 (73,1%) simptome moderate și 12 (10,1%) simptome severe sau critice.
Pentru a stabili cum varia riscul în funcție de locul contactului, au fost incluse în analiză locuințele, transportul public, unitățile medicale, locurile de divertisment și locurile de muncă. Riscul de infecție secundară a fost cel mai ridicat la contactul dintre persoane care locuiau în aceeași casă, de 10,3% , urmat de mediile de îngrijire medicală, cu 1,0%, și de transportul public, cu 0,1%.
Reduce metformina mortalitatea cauzată de COVID-19?
Datele disponibile sugerează că medicamentul utilizat frecvent în diabetul de tip 2, numit metformină , ar putea reduce riscul de deces cauzat de COVID-19. Totuși, cercetătorii afirmă că nu este prea fezabilă desfășurarea studiilor randomizate (cu repartizare aleatorie a pacienților) necesare pentru a demonstra această posibilitate.
În studiul ale cărui rezultate au fost publicate în iulie 2020, cercetătorii arată că, la peste 600 de pacienți cu diabet și diagnostic de COVID-19, utilizarea metforminei era asociată cu o reducere de aproximativ 70% a riscului de deces.
Un cercetător specializat în domeniu evaluează studiul astfel: «Deși persoanele care utilizează metformină tind să aibă rezultate mai bune, în opinia mea rămâne neclar dacă metformina este într-adevăr un medicament miraculos sau dacă utilizarea sa mai frecventă de către persoane fără nicio problemă de sănătate ar putea avea efecte nocive ».
Într-o altă știre legată de subiect, un studiu publicat în The Lancet Rheumatology sugerează că utilizarea rituximabului pentru reducerea numărului de celule B, prin țintirea răspunsului imun dobândit, ar putea aduce beneficii pacienților cu COVID-19 sever (un fel de suprimare a sistemului imunitar). Cercetătorii afirmă că sunt necesare mai multe cercetări pentru confirmarea rezultatelor, dar că rezultatele inițiale sunt foarte interesante.
Cum ni se schimbă comportamentul în pandemie? De ce unele persoane nu respectă regulile?
Deși încălcarea regulilor nu este un fenomen nou, specialiștii în științele comportamentale afirmă că, în epidemia de COVID-19, acest comportament este accentuat de factori culturali, demografici și psihologici.
Restricțiile și măsurile de distanțare socială introduse în întreaga lume odată cu epidemia de COVID-19 remodelează viețile. Iată câteva teme dintr-un interviu cu întrebări și răspunsuri realizat în timpul epidemiei cu specialiști în comportamentul uman:
Care sunt factorii care îi fac pe unii oameni să respingă regulile, iar pe alții să le respecte?
Factorul principal este individualismul și colectivismul. Jay Van Bavel, conferențiar în psihologie la Universitatea din New York, afirmă: «În unele țări, individualismul este foarte important, iar condițiile de viață permit exprimarea individuală a identității.» Persoanele care trăiesc în culturi individualiste resping regulile și ignoră apelurile specialiștilor în sănătate publică de a-și schimba comportamentul pentru reducerea riscurilor.
Specialistul Michael Sander spune: «De exemplu, dacă le spuneți că purtarea măștii îi va ajuta să îi protejeze pe ceilalți, persoanele care trăiesc în culturi în care individualismul este predominant vor acorda mai puțină importanță acestui lucru.» În schimb, în culturile colectiviste, oamenii au o tendință mai mare de a face ceea ce este mai bine pentru grup.
De ce este dificilă respectarea regulilor de distanțare socială?
Van Bavel: «Corpurile și creierele noastre tind să caute apropierea de alte persoane. Regulile pe care trebuie să le respectăm odată cu pandemia de COVID-19 sunt complet opuse acestor instincte. De aceea, oamenilor le este foarte greu să respecte regulile de distanțare socială. Acest lucru arată și că focarele locale pot apărea în cluburi de noapte, la ceremonii religioase sau petreceri.»
Depresia asociată cu COVID
Pe măsură ce pandemia continuă, cresc în continuare îngrijorările că efectele sale asupra sănătății mintale vor fi de durată.
Într-un studiu publicat, rezultatele screeningului sănătății mintale arată, în privința depresiei, anxietății, psihozei și tendințelor suicidare, o creștere serioasă. Până la sfârșitul lunii iunie, față de participanții de dinaintea epidemiei, s-a raportat că peste 169.000 de participanți suplimentari prezentau depresie sau anxietate moderată până la severă. Numai în iunie, încă 18.000 de participanți au fost identificați ca având risc de psihoză.
Cercetătorii, care afirmă că problema este mai gravă decât se imagina, arată că cele mai mari probleme sunt întâlnite la adulții sub 25 de ani. Aproximativ 90% dintre grupurile de pacienți sunt diagnosticate cu depresie moderată până la severă, iar 80% cu anxietate moderată până la severă.
Într-un sondaj, s-a constatat că 35% dintre adulții cu infecție simptomatică cu coronavirus nu reveniseră la starea obișnuită de sănătate la interviurile efectuate la 2-3 săptămâni după test. Cercetătorii afirmă că afecțiunile psihiatrice, precum depresia, au un rol foarte important în prelungirea perioadei de recuperare.
Funcționează tratamentul cu plasmă convalescentă (de la persoane vindecate)?
Cercetătorii de la Mayo Clinic au raportat că au obținut indicii puternice potrivit cărora plasma sanguină de la pacienți diagnosticați cu COVID-19 și vindecați ajută la recuperarea altor pacienți. Totuși, aceste rezultate nu constituie dovezi definitive și există îngrijorări că nu se va putea obține un răspuns clar în această perioadă.
- Subiect asociat: Ce trebuie să știm despre produsele sanguine și tratamentul cu PLASMĂ CONVALESCENTĂ în epidemia de coronavirus?
În SUA, peste 64,000 de pacienți au primit tratament cu plasmă convalescentă, o abordare veche de un secol, folosită pentru eliminarea gripei și rujeolei înainte de vaccinuri. Rezultatele arată că metoda funcționează în unele infecții, deși nu în toate.
Până în prezent, nu există dovezi solide că această metodă are succes în combaterea coronavirusului și, dacă da, cum ar trebui folosită. Totuși, datele preliminare de la 35,000 de pacienți cu coronavirus tratați cu plasmă dau semnale că metoda ar putea avea succes. Cercetătorii subliniază, de asemenea, că mortalitatea a fost mai mică la pacienții care au primit tratament cu plasmă în primele trei zile de la diagnostic și că în plasma persoanelor au fost detectate cantități foarte mari de anticorpi.
Infecția sau tratamentul provoacă leziuni ale pielii?
Deși infecția cu SARS-CoV-2 a fost asociată cu o serie de afecțiuni ale pielii, dermatologii precizează că acestea ar putea fi cauzate și de reacțiile adverse ale medicamentelor folosite pentru tratarea COVID-19.
Cercetătorii afirmă că întâmpină în continuare dificultăți în diagnosticarea leziunilor pielii observate la persoanele cu COVID-19. Ei spun că motivul este că nu s-a putut stabili încă dacă acestea sunt legate de virus.
FDA a aprobat noul test din salivă
FDA a autorizat un nou test COVID-19 pe bază de salivă, pentru a reduce costul testelor folosite la detectarea SARS-CoV-2 și timpul necesar obținerii rezultatelor.
- Subiect asociat: Cum se efectuează testul pentru coronavirus? Care sunt tipurile de teste PCR și de diagnostic rapid?
Testul proiectat de Școala de Sănătate Publică Yale, numit SalivaDirect, nu necesită un tub special de testare sau echipament special pentru recoltarea probei. Cercetătorii implicați au anunțat că vor furniza laboratoarelor relevante etapele necesare pentru efectuarea testului. Deoarece nu necesită echipamente speciale, se așteaptă ca în următoarele câteva săptămâni să crească numărul de teste care pot fi introduse cu ușurință în practică.
Surse
2. COVID-19 Update: Comparison With 1918 Flu, Secondary Transmission - Medscape - Aug 14, 2020.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.