Mergi la conținut
Prof. Dr. Mustafa Özdoğan · Medic oncolog

O mărturisire curajoasă acum 3600 de ani: nu atinge aceasta, nu există tratament

O mărturisire curajoasă acum 3600 de ani: nu atinge aceasta, nu există tratament
În acest articol

Ziua 10 (Seria Istoria cancerului în 365 de zile)

Primul diagnostic de cancer din istorie și mărturisirea curajoasă a medicului: „Nu atinge” (Papirusul Edwin Smith, cazul 45)

Când ne gândim la medicina Egiptului antic, ne vin de obicei în minte vrăji, amulete și rugăciuni către zei. Dar, deschizând un sul de papirus din anii 1600 î.Hr., întâlnim un chirurg surprinzător de modern, lucid și rațional.

În Papirusul Edwin Smith, cazul 45este primul text cunoscut din istoria omenirii care descrie cancerul sau tumorile ca „boală clinică”. Textul nu conține magie, ci doar observație, palpare și un adevăr dureros.

Astăzi ne întoarcem cu 3600 de ani în urmă și asistăm la impresiile unui medic antic care examinează o tumoră mamară, la diagnosticul său și la celebra hotărâre „Nu există tratament”, rămasă în istoria medicinei.

Anatomia papirusului: medicină sistematică

Papirusul Edwin Smith conține 48 de cazuri și examinează sistematic corpul uman din cap până în picioare (a capite ad calcem). Fiecare caz urmează un șablon standard:

  • 1. Titlu: Ce este boala („Instrucțiuni privind tumorile proeminente ale sânului”).
  • 2. Examinare: Începe cu „Dacă examinezi un om...”. Sunt enumerate constatările observației și palpării.
  • 3. Diagnostic: Boala este definită prin formula „Despre el trebuie să spui...”.
  • 4. Hotărâre (verdict): Precursorul sistemului modern de triaj. Există trei opțiuni:
    • O boală pe care o voi trata.
    • O boală cu care mă voi lupta (observație).
    • O boală care nu va fi tratată (fără speranță).

Cazul 45: tumorile mamare și „fructul haemat”

Titlul cazului 45 este următorul: „Instrucțiuni privind tumorile proeminente ale sânului.” Textul descrie atât de viu examinarea tumorii de către chirurg, încât și astăzi un oncolog poate vizualiza pacientul citind aceste rânduri.

Diagnosticul la vârful degetelor chirurgului antic

1. Testul temperaturii

Chirurgul atinge masa și consemnează: „Este foarte rece, nu există deloc căldură în ea.” Această observație este esențială. Infecțiile (abcesele) sunt calde și roșii. Cancerul, în schimb, este rece și dur. Medicul antic a reușit să deosebească infecția de tumoră.

2. Metafora fructului haemat

Pentru a descrie duritatea masei, folosește o comparație remarcabilă: „Sub mâna ta este ca un fruct haemat verde (o rodie tare, necoaptă).” Masa este dură, aderentă la țesut (fixată) și nu conține lichid (puroi).

Verdictul medicului: „Nu există tratament”

La sfârșitul cazului 45, chirurgul rostește celebra hotărâre: „Nu atinge aceasta. Nu există tratament.”

Neputință sau înțelepciune?

Această afirmație este rezultatul unor cunoștințe medicale profunde și al eticii, nu al neputinței. Chirurgul înțelesese că asemenea mase dure și reci (cancere) nu puteau fi excizate, iar intervenția cu bisturiul ar fi provocat moartea mai rapidă sau suferința pacientului. Este primul exemplu istoric, în medicină, al „inutilității terapeutice” (Medical Futility) și al principiului „În primul rând, să nu faci rău” .

Demontarea unui mit: egiptenii cauterizau cancerul?

În cultura populară se spune frecvent că „egiptenii tratau cancerul arzându-l cu foc”. Este o eroare produsă prin confundarea a două cazuri din papirus.

Cazul 39 (abces/chist) Cazul 45 (tumoră/cancer)
  • Constatare: Este plin cu puroi, a format un punct de drenaj și este moale.
  • Tratament: Trebuie cauterizat prin ardere cu un „burghiu de foc”.
  • Rezultat: Poate fi tratat.
  • Constatare: Este dur (fructul haemat), rece și fără puroi.
  • Tratament: Nu se arde, nu se taie. „Nu atinge”.
  • Rezultat: Nu poate fi tratat.

Egiptenii puteau deosebi infecțiile benigne de tumorile maligne și aplicau protocoale diferite pentru fiecare.

Comentariul Academiei DROZDOGAN

Cazul 45 din Papirusul Edwin Smith este unul dintre cele mai onorabile momente din istoria medicinei. Acceptarea limitelor naturii și ale bolii de către un medic, în ciuda tuturor puterilor sale (magie, medicamente, bisturiu), reprezintă temelia eticii medicale moderne.

A spune „nu există tratament” nu înseamnă abandonarea pacientului. Dimpotrivă, înseamnă protejarea lui de intervenții inutile și dureroase și oferirea îngrijirii în timpul vieții rămase. Fără aparate RMN, medicii Egiptului antic erau clinicieni suficient de pricepuți pentru a recunoaște cancerul doar prin vârful degetelor.

Punctul în care a ajuns oncologia de astăzi este construit pe acele baze raționale și observaționale puse atunci.

Sursă: James Henry Breasted, "The Edwin Smith Surgical Papyrus", University of Chicago Press, 1930.
IA DROZDOGAN

Să explorăm acest articol împreună

Pune întrebări despre articol și citește răspunsurile alături de sursele publicate pe site.

IA DROZDOGAN

Asistentul Drozdogan

O mărturisire curajoasă acum 3600 de ani: nu atinge aceasta, nu există tratament

Pune întrebări despre articol și citește răspunsurile alături de sursele publicate pe site.

Informații despre conversație și confidențialitate

Asistentul Drozdogan răspunde în această conversație. Administratorii autorizați o pot verifica pentru calitate. Nu divulga informații personale.

Răspunsurile folosesc infrastructura OpenAI. Întrebările și răspunsurile sunt prelucrate de acel serviciu; conversațiile sunt stocate pe site-ul nostru. Nu divulga date de identificare, de contact sau informații personale de sănătate.

0 / 1000

Doar pentru informare; fără diagnostic personal sau recomandări de tratament.

Articole conexe

Explorează alte articole despre acest subiect.

Rămâi informat

Primește articole noi și noutăți științifice prin email.

Google Analytics funcționează pe paginile publice independent de această fereastră și poate utiliza cookie-uri analitice. Alegerea de aici controlează doar serviciile externe.