Se apropie un tsunami de cazuri de cancer de prostată

La 4 aprilie 2024, Comisia Lancet pentru cancerul de prostată a avertizat că, la nivel mondial, suntem în pragul unei creșteri inevitabile a incidenței cancerului de prostată și că, până în 2040, numărul anual de cazuri noi va ajunge la 2,9 milioane, iar decesele vor crește cu 85 la sută, până la aproape 700000.

La reuniunea urologilor de la Paris, comisia a precizat că această accelerare a început deja, în special în țările cu venituri ridicate, precum SUA și Regatul Unit, dar că va lua amploare în țările cu venituri mici și medii.

Rezumatul raportului

• Numărul anual de cazuri noi de cancer de prostată, de 1,4 milioane în 2020, este estimat să ajungă la 2,9 milioane până în 2040. Schimbările structurii pe vârste și creșterea speranței de viață vor determina o creștere amplă a bolii.
• Creșterea numărului de cazuri de cancer de prostată nu poate fi prevenită prin schimbări ale stilului de viață sau prin intervenții de sănătate publică.
• La nivel mondial, diagnosticul tardiv al cancerului de prostată este frecvent, mai ales în țările cu venituri mici și medii, unde a devenit norma. Singura cale de a diminua consecințele creșterii numărului de cazuri este introducerea urgentă a sistemelor de depistare precoce în aceste țări. Sunt necesare de urgență studii de screening pentru a îmbunătăți diagnosticul precoce.
• Sistemele de depistare precoce vor necesita noi combinații de personal și integrarea capacităților tot mai mari ale inteligenței artificiale pentru a ajuta la interpretarea investigațiilor de screening și a probelor de biopsie.
• Deoarece creșterea cancerului de prostată va fi probabil însoțită și de creșterea altor afecțiuni, precum diabetul și bolile de inimă, programele de depistare precoce ar trebui să vizeze sănătatea bărbaților în ansamblu, nu doar cancerul de prostată.
• Sunt necesare programe de informare despre cancerul de prostată care să folosească telefoanele inteligente, disponibile pe scară largă în întreaga lume, atât prin rețelele sociale, cât și prin mass-media tradițională. Sunt necesare și programe care să îi ajute pe oameni să utilizeze sistemele de sănătate.
• Majoritatea cercetărilor despre cancerul de prostată s-au concentrat disproporționat asupra bărbaților de origine europeană, deși frecvența bolii este de două ori mai mare la cei de origine africană. Înțelegerea mai bună a factorilor care determină diferențele etnice ale bolii este o prioritate importantă de cercetare.
• Tratamentul cancerului de prostată avansat rămâne o problemă. Există tratamente accesibile ca preț, dar distribuția lor este inegală. Utilizarea lor consecventă reprezintă o modalitate eficientă din punctul de vedere al costurilor de a reduce consecințele cancerului de prostată.
• În țările cu venituri mici și medii persistă lipsa chirurgilor specializați și a echipamentelor de radioterapie. Eliminarea acestor lipsuri este esențială pentru îmbunătățirea îngrijirii cancerului de prostată la nivel mondial.

Opiniile specialiștilor

Dr. Nick James, autor principal al raportului Lancet și profesor de cercetare în cancerul de prostată și vezică urinară la Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra, a spus că această creștere reprezintă, în parte, o poveste de succes a medicinei.

James a declarat: "În mod paradoxal, cancerul de prostată este o problemă înrădăcinată în biologie. Bărbații fac cancer de prostată pe măsură ce înaintează în vârstă".

"Există o creștere amplă în țările cu venituri ridicate. În deceniile următoare vom vedea însă o creștere mare a numărului persoanelor de 50, 60 și 70 de ani în țările mai sărace, ceea ce înseamnă mai mult cancer de prostată. Din același motiv, țările cu venituri ridicate, precum Regatul Unit și SUA, vor înregistra și ele creșteri, dar mai mici."

Potrivit raportului, "Argumentele pentru screeningul cancerului de prostată la toți bărbații de 50–70 de ani din țările cu venituri ridicate, precum și la toți cei de origine africană de 45–70 de ani, sunt tot mai solide, odată cu utilizarea mai avansată a unor tehnologii precum RMN și cu dovezile tot mai numeroase privind siguranța supravegherii active , care întăresc progresiv această abordare."

Andrew Vickers, biostatistician la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, a spus că această comisie Lancet a ajuns la concluzii similare celor formulate de el și un grup internațional de cercetători în 2023, într-un articol publicat în The BMJ . Potrivit lui Vickers, o problemă majoră este utilizarea greșită a screeningului prin antigenul specific prostatic (PSA).

Vickers a spus: "Am constatat că politica de a lăsa pacientul să decidă a dus la utilizarea excesivă a PSA de către bărbați, la rate mari de supradiagnostic și supratratament, precum și la inegalități economice și rasiale. În opinia noastră, screeningul PSA trebuie făcut corect, aplicând strategii simple de reducere a riscurilor, cum ar fi limitarea screeningului la bărbații vârstnici și utilizarea unui test secundar înainte de biopsie, sau nu trebuie făcut deloc".

James a atras atenția că boala avansată este adesea insuficient tratată. A dat exemplul Statelor Unite, unde, dintre bărbații cu cancer de prostată metastatic, răspândit în organism , numai aproximativ 30-40% primesc tratamentul hormonal necesar. "Putem îmbunătăți cu ușurință rezultatele terapeutice aplicând cunoștințele pe care le avem deja", a spus el.

James a precizat că bărbații de origine africană au o probabilitate de două ori mai mare de a dezvolta cancer de prostată, dar nu este clar dacă tratamentul lor ar trebui să urmeze o abordare diferită. Noul raport a subliniat necesitatea includerii unui număr mai mare de bărbați de origine africană în cercetări.

Dr. Brandon Mahal, coautor al raportului și vicepreședinte pentru cercetare la Sylvester Comprehensive Cancer Center al Universității din Miami, a spus că sunt necesare abordări noi pentru depistarea mai devreme a cancerului de prostată la bărbații din țările cu venituri mici și medii. În aceste țări, majoritatea pacienților se prezintă cu boală metastatică și au șanse mai mici de supraviețuire pe termen lung.

James a propus clinici temporare și testări mobile pentru a-i încuraja pe bărbații care se simt bine, dar au un risc ridicat de cancer de prostată, să depisteze devreme cancerele potențial letale.

De exemplu, în Anglia, James a prezentat un program mobil numit The Man Van, care oferă bărbaților cu risc ridicat din Londra controale medicale gratuite, inclusiv teste PSA.

"Aducând la locurile de muncă și în comunitate un vehicul mobil care oferă teste rapide și ușoare și vizând persoanele cu risc mai mare de cancer de prostată, am realizat mii de controale medicale și am diagnosticat aproape 100 de cancere la bărbați care altfel s-ar fi prezentat la medic doar când boala ar fi ajuns în stadii mai avansate", a spus el.

James a precizat că lumea medicală nu este pregătită pentru creșterea numărului de cazuri de cancer de prostată la nivel mondial.

"Soluția nu poate consta în formarea mai multor urologi, radioterapeuți oncologi, anatomopatologi și radiologi, deoarece acest lucru ar dura pur și simplu prea mult", a spus James. Totuși, utilizarea mai amplă a asistenților medicali și a inteligenței artificiale ar putea ajuta. "În propriul meu spital, biopsiile reprezintă un serviciu condus și efectuat de asistenți medicali. Inteligența artificială este deja remarcabil de bună la diagnostic și va deveni și mai bună", a spus el.

În țările mai puțin dezvoltate, telefoanele inteligente ar putea acoperi un gol important în serviciile medicale. Tehnologiile de inteligență artificială au deja performanțe foarte bune în prelucrarea imaginilor, de exemplu în recunoașterea facială, și pot identifica anumite tipuri de cancer de prostată, precum Gleason 7. Totuși, în multe țări occidentale, îngrijorarea că veniturile anatomopatologilor ar putea fi afectate reprezintă un obstacol în calea răspândirii acestor inovații.