Socul și cancerul

Socul sau socul negru este un arbust cu flori a cărui istorie medicinală datează încă din Egiptul antic. Există diferite specii, precum socul american (Sambucus canadensis) și socul pitic (Sambucus ebulus L), însă cea mai studiată este specia europeană de soc (Sambucus nigra).

Extractele obținute din fructele de soc sau din alte părți ale plantei conțin compuși precum antocianine, flavonoide și compuși polifenolici, care le conferă proprietățile medicinale.

Deși eficacitatea la oameni nu este clară, activitatea antivirală iese în evidență în studiile de laborator; se susține că ar putea proteja împotriva infecțiilor și ar putea scurta durata simptomelor (manifestărilor).

Faptul că unii dintre compușii chimici ai extractului de soc au proprietăți de inhibare a creșterii celulare a determinat efectuarea unor studii de laborator pentru a înțelege efectele lor asupra cancerului.

Ce studii au fost efectuate privind utilizarea socului în tratamentul cancerului?

Deși studiile de laborator pe celule canceroase au arătat rezultate modeste de prevenire a cancerului pentru extractul de soc, încă nu există studii pe animale și oameni care să îi stabilească eficacitatea.

• Într-un studiu pe keratinocite umane (un tip de celule ale pielii), s-a constatat că extractul de soc reduce producția de factor de creștere endotelial vascular (VEGF), care are un rol important în formarea de noi vase de sânge în zona tumorii.
• Un alt studiu a investigat efectul extractului de soc asupra celulelor umane de cancer de colon. Deși efectul său a fost mai redus decât cel al extractelor de porumb violet, mălin, afine, morcovi mov și struguri, s-au obținut rezultate favorabile datorită conținutului ridicat de antocianine, care inhibă creșterea cancerului.
• Într-un studiu pe modele murine de melanom, s-a constatat că extractul de soc inhibă creșterea celulelor de melanom, în funcție de doza administrată, prin stimularea apoptozei (moarte celulară controlată).
• Într-un studiu realizat pe celule umane de cancer mamar și de colon, s-a constatat că extractul de soc cu un conținut ridicat de acizi triterpenici determină moartea celulară. În plus, la celulele de cancer mamar s-a observat o reducere a migrării celulare datorită extractului de soc cu conținut oleanolic, ceea ce a sugerat că acesta ar putea inhiba și metastazarea.

Ce ne spun aceste studii?

Deși studiile de laborator au evidențiat proprietăți anticancer modeste ale extractului de soc, eficacitatea sa în prevenirea sau tratarea cancerului nu este cunoscută, deoarece nu au fost efectuate studii pe animale sau oameni. Prin urmare, nu poate fi recomandat în scopul tratării sau prevenirii cancerului. În plus, deși eficacitatea sa nu a fost demonstrată științific, socul este utilizat în diverse scopuri în medicina populară. Consumul în cantități mari și în stare crudă ori consumul fără discernământ al părților toxice ale plantei pot provoca reacții adverse precum greață, vărsături și diaree.

În concluzie, datorită compușilor chimici bioactivi pe care îi conține, socul poate fi un produs de cercetat pentru tratamentul cancerului, însă sunt necesare cercetări preclinice și clinice pentru a-i demonstra eficacitatea și siguranța.

Subiect conex

Tratamentul pe bază de plante, fitoterapia: știință adevărată sau o afacere de proporții?