Ți-ai risca mâna pentru o operație tumorală? Codul lui Hammurabi și economia medicală
În acest articol
Ziua 8 (Seria Istoria cancerului în 365 de zile)
Prețul de a fi chirurg în Babilon:
În timp ce medicii din Egipt încercau să înțeleagă cancerul, în Mesopotamia lucrurile deveniseră mult mai serioase, instituționalizate și periculoase. În jurul anului 1750 î.Hr., regele babilonian Hammurabi a poruncit gravarea primelor legi din istorie privind „malpraxisul medical” (eroarea medicului) pe celebra piatră de bazalt negru de 2,25 metri (stela de diorit).
A fi chirurg (Asu) pe malurile Eufratului și Tigrului însemna, literalmente, să te joci cu focul. O operație tumorală reușită putea aduce o avere: o singură intervenție îți putea permite să trăiești ani întregi fără să lucrezi. Eșecul, însă, putea costa atât reputația, cât și, fizic, „mâna cu care operai”, pe care o puteai pierde.
Astăzi mergem în Babilon, locul unde s-au născut dreptul medical modern, drepturile pacientului și „îngrijirea medicală gestionată” (Managed Care). Care era prețul unei tumori (Nakaptu)? Și de ce și-ar fi asumat un medic un risc atât de grav?
Asu versus Ashipu
Medicina mesopotamiană avea două ramuri: Ashipu (magicianul/preotul) se ocupa de spirite și zei; Asu (medicul/chirurgul) era profesionistul care aplica tratamente fizice, folosind plante medicinale, pansamente și cuțite. Codul lui Hammurabi reglementa direct intervențiile efectuate de Asu cu lama.
Nakaptu (Nagabti)
O formațiune menționată în textele akkadiene, pe care medicul o „deschidea cu bisturiul de bronz”. Istoricii medicinei o interpretează drept tumoră, abces sau obstrucție a canalului lacrimal. Totuși, accentul pus pe „incizie” și „vindecare” indică o excizie tumorală (îndepărtare), potrivit interpretării textului.
Karzillu Siparri
„Bisturiul de bronz” folosit de chirurg. Deoarece epoca fierului nu începuse încă, instrumentele erau din bronz. Acest metal moale era greu de ascuțit, iar riscul de infecție era ridicat. Operarea în asemenea condiții necesita mult curaj.
Lex Talionis
Principiul talionului („ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”). Se aplica și erorilor medicale: organul care provocase răul (mâna medicului) era pedepsit.
Cât valora o operație tumorală? (Economia Babilonului)
Codul lui Hammurabi (articolele 215-217) stabilea plata unei operații reușite în funcție de statutul social al pacientului. Este primul exemplu de „tarifare socială” din istorie. „10 sicli de argint” pot părea puțini, dar puterea lor de cumpărare din acea epocă oferă o imagine surprinzătoare.
| Statutul pacientului | Procedură | Câștigul medicului |
|---|---|---|
| Om liber (Awilum) | Deschiderea unei tumori cu bisturiul de bronz | 10 sicli de argint |
| Om de rând (Mushkenum) | Deschiderea unei tumori cu bisturiul de bronz | 5 sicli de argint |
| Sclav (Wardum) | Deschiderea unei tumori cu bisturiul de bronz | 2 sicli de argint (plătiți de stăpân) |
Care era valoarea reală a 10 sicli de argint?
Potrivit datelor economice ale epocii (analizele tăblițelor de la Universitatea din Chicago):
Un muncitor necalificat câștiga anual în total 8-10 sicli. Într-o intervenție de 30 de minute, chirurgul primea cât câștiga un muncitor într-un an.
Chiria anuală a unei case obișnuite din Babilon era de 1,5 - 2 sicli. Plata unei operații acoperea nevoia de locuință a unei familii pentru 6 ani, asigurându-i adăpostul.
Cu 1 siclu se puteau cumpăra 300 de litri de orz. 10 sicli echivalau cu un stoc enorm de cereale, suficient pentru a hrăni o familie ani întregi.
Concluzie: în Babilon, chirurgia era o profesie „de elită”, la fel de bine remunerată ca funcțiile de director general sau carierele sportivilor celebri de astăzi.
Prețul eșecului: execuția profesională (articolul 218)
Totuși, în balanța justiției lui Hammurabi, recompensa mare venea cu un risc teribil. Legile babiloniene nu țineau cont de „intenția”, „cunoștințele” medicului sau de faptul că „făcuse tot posibilul”; conta exclusiv „rezultatul”, care era evaluat.
„Dacă un medic (Asu) efectuează asupra unui om liber o operație majoră cu bisturiul de bronz (deschiderea unui nakaptu) și provoacă moartea acestuia; sau îi deschide tâmpla cu bisturiul și îi distruge ochiul... Mâinile medicului vor fi tăiate de la încheieturi."
Care era logica din spatele acestei cruzimi?
- Controlul calității: Împiedicarea persoanelor nepricepute, neinstruite sau excesiv de încrezătoare să opereze. Numai cei care aveau încredere de 100% în ei înșiși puteau lua lama în mână.
- Talionul (Lex Talionis): Organul care provocase răul (mâna) era pedepsit. Astfel, se garanta că medicul „nu va mai putea răni pe nimeni niciodată”, deoarece nu mai avea mâna.
- Diferențierea de clasă: Dacă pacientul era sclav, mâna medicului nu era tăiată. Acesta trebuia doar să ofere stăpânului un alt sclav sau să plătească valoarea lui (articolele 219-220). Sclavul era privit ca un „bun”, iar omul liber ca o „viață”.
- The Code of Hammurabi. Translated by L.W. King. Avalon Project, Yale Law School. (Articolele 215-220).
- Farber H. An Examination of Prices and Wages in Babylonia. University of Chicago Dissertation.
- Teall, E.K. Medicine and Doctoring in Ancient Mesopotamia. Grand Valley State University.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.
Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.