Transplantul de față în 2005 – chipul schimbător al vieții

În mai 2005, Isabelle Dinoire căzuse la pământ după ce luase un sedativ, iar câinele ei i-a sfâșiat fața.

  „Când am deschis ochii, am încercat să aprind o țigară și nu înțelegeam de ce nu rămânea între buze. Atunci am văzut balta de sânge și câinele lângă ea! M-am dus să mă uit în oglindă... Era îngrozitor.“

Pentru a-i oferi un chip nou, o echipă franceză condusă de chirurgii Bernard Devauchelle și Jean-Michel Dubernerd  a realizat în 2005 primul transplant parțial de față din lume. I-au transplantat cu succes nasul, buzele și bărbia unei alte femei, care se sinucisese.

Până de curând, transplantarea unei fețe întregi sau a mâinilor între persoane diferite genetic părea o provocare imposibilă. Aceste alotransplanturi de țesuturi compozite (KDA) necesită imunosupresoare moderne pentru a împiedica respingerea țesutului donat și implică unirea multor vase de sânge și nervi. Spre deosebire de alogrefele organelor solide, precum ficatul, transplantul facial poate conține multe țesuturi diferite, mușchi, tendoane, nervi, oase, vase și piele, ceea ce face respingerea o provocare mai mare.

De la transplantul lui Dinoire s-au realizat multe alte transplanturi faciale, unele cu regiuni mai extinse, canale lacrimale și pleoape. În SUA, Connie Culp, împușcată în față de soțul său în 2008, a primit un transplant care includea majoritatea sinusurilor nazale, maxilarul și chiar dinți de la un donator în moarte cerebrală. Beneficiarii trebuie să ia medicamente antirejecție toată viața, dar pot recupera mișcarea mușchilor feței și sensibilitatea pielii. Fața transplantată nu seamănă însă cu cea a donatorului, din cauza diferențelor structurii osoase dintre donator și primitor.

Descrierea imaginii articolului: De la stânga la dreapta: Isabelle Dinoire, Connie Culp și Uğur Acar, primul beneficiar al unui transplant facial în Turcia, în 2012.

Personalități istorice menționate: Jean-Michel Dubernerd (n. 1941), Bernard Devauchelle (n. 1950)

• Subiectul anterior: Proiectul Genomului Uman în 2003 – codul fundamental al vieții
• Subiectul următor: Producerea unor organe noi în 2006 – ingineria organelor artificiale