Anestezia cu zăpadă în 1812 — ameliorarea durerii

Vechea expresie latină "Divinum est opus sedare dolorem" (A alina durerea este o lucrare divină) simbolizează căutarea chirurgilor de a controla durerea în timpul operațiilor.

Începând din 2500 î.Hr., egiptenii antici foloseau uneori hipotermia (temperatura scăzută) pentru a trata leziunile și a reduce inflamația. Medicul grec Hipokrat (460-370 î.Hr.) recomanda: „Umflarea articulațiilor, durerea și entorsele sunt adesea ameliorate prin aplicarea abundentă de apă rece, deoarece amorțeala moderată reduce durerea.” Aceasta era recomandarea sa. Renumitul medic islamic İbni Sina (980-1037) folosea apă cu gheață pentru a amorți dinții și gingiile înaintea operațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți utilizatori ai zăpezii și gheții pentru controlul durerii este chirurgul francez Dominique Larrey (1766-1842), care a creat un sistem de ambulanțe trase de cai și un sistem de prioritizare a răniților în funcție de gravitatea leziunilor. În 1807, la bătălia de la Eylau din Prusia, Larrey a observat că durerea amputării era mult redusă dacă membrele erau răcite. Se spune că, în timpul bătăliei de la Borodino împotriva Rusiei din 1812, a efectuat 200 de amputări în 24 de ore, apoi alte 300 de intervenții la bătălia de la Berezina. Ori de câte ori era posibil, folosea zăpadă și gheață pentru a calma durerea.

Chirurgul britanic James Arnott (1797-1883), un susținător pasionat al anesteziei prin frig, era îngrijorat de unele decese produse în experimentele preliminare cu eter și cloroform care au marcat începutul anesteziei moderne. Abordarea sa folosea un amestec de gheață zdrobită și sare aplicat pe pielea din jurul zonei operate. Arnott scria: „În toate operațiile superficiale, aplicarea frigului este cu siguranță superioară cloroformului pentru producerea anesteziei și prevenirea inflamației, ținând seama de siguranță, ușurința aplicării și economisirea timpului și efortului.” Arnott acorda o mare importanță efectului frigului asupra controlului durerii și mai ales avantajelor sale de siguranță.

Descrierea imaginii articolului: Antoine-Jean Gros (1771–1835) a pictat bătălia de la Eylau din Prusia (februarie 7–8, 1807)

Personalități istorice menționate în articol: Hippocrates of Cos (460 î.Hr.–377 î.Hr.), Abu ‘Ali al-Husayn ibn ‘Abd-Allah Ibn Sina (Avicenna) (980–1037), Dominique Jean Larrey (1766–1842), James Arnott (1797–1883)

• Subiectul anterior: Legea Bell Megendie în 1811 — doi oameni de știință, o singură lege
• Subiectul următor: Studentele la medicină în 1812 — talente ignorate