Cancerul mamar la femeile tinere: diferențe între teoria și practica păstrării fertilității

După diagnosticul de cancer, multe femei trec printr-un șoc emoțional și la început nici nu se gândesc la fertilitate. Subiectul nu trebuie însă neglijat, mai ales la pacientele cu cancer mamar precoce care nu au copii sau care s-ar fi gândit să aibă dacă nu ar fi primit diagnosticul. Planurile reproductive nu trebuie considerate un capriciu nici după diagnostic; neglijarea lor poate duce ulterior la regrete serioase. O cercetare nouă examinează utilizarea strategiilor de păstrare a fertilității și dificultățile întâlnite de femeile tinere cu cancer mamar. Ea clarifică modul în care profesioniștii din sănătate și societatea ar trebui să abordeze planurile acestor femei. Nu este doar o problemă medicală, ci una profund umană, cu efecte asupra bunăstării emoționale și sociale. Constatările pot avea un rol esențial în dezvoltarea unor strategii importante de consiliere și sprijin, atât pentru personalul medical, cât și pentru pacientele tinere.

Anual, în lume sunt diagnosticate peste 2 milioane de cazuri noi de cancer mamar și aproximativ o șesime din acest număr de cazuri noi de carcinom ductal in situ. Deși majoritatea apar la adulți vârstnici, aproximativ 10% din cazurile noi de cancer mamar sunt la femei de 45 de ani sau mai tinere. Tumorile acestui grup tind să fie mai agresive și pot necesita tratamente intensive, inclusiv chimioterapie cu mai multe medicamente, care afectează fertilitatea.

Se discută puțin, se aplică și mai puțin

O cercetare amplă, prospectivă, de la Dana-Farber Cancer Institute a examinat preocupările privind fertilitatea după diagnosticul de cancer mamar și demersurile de păstrare a acesteia. Multe paciente recent diagnosticate aveau îngrijorări și le discutaseră cu oncologul. Totuși, numai o mică parte au recurs activ la strategii de păstrare a fertilității. Femeile tinere pot avea, așadar, preocupări importante, dar și obstacole semnificative în abordarea lor eficientă.

Potrivit studiului, obstacolele în accesul pacienților cu cancer la păstrarea fertilității sunt:

Studiul realizat de Kermadec și echipa sa a fost publicat la 22 decembrie 2023 în Cancer Medicine .

Principalele îngrijorări privind fertilitatea la femeile cu cancer mamar

1. Teama că sarcina crește riscul de recidivă: O proporție importantă se teme că sarcina poate crește riscul revenirii cancerului mamar. Îngrijorarea apare la 55% dintre cele care își doresc copii și la 42% dintre cele care nu își doresc.
2. Îngrijirea copilului și riscul revenirii cancerului: Femeile sunt îngrijorate că nu-și vor putea îngriji copiii dacă boala revine: 37% dintre cele care își doresc copii și 21% dintre cele care nu își doresc.
3. Riscul apariției cancerului la copil: Dintre femeile care se gândesc să aibă copii, 45% se tem că aceștia ar putea avea un risc crescut de cancer, față de 11% dintre cele care nu se gândesc să aibă copii.

Concepția studiului

Cercetătorii au analizat datele studiului „Tinere și puternice: studiu al unei intervenții educaționale și de îngrijire de susținere pentru femeile tinere cu cancer mamar”, un studiu randomizat controlat pe grupuri, care testa un program de intervenție pentru femeile tinere cu cancer mamar.

Între 2012 și 2013, pacientele au completat chestionare în primele 3 luni de la diagnostic și la 3, 6 și 12 luni după acesta. Întrebările vizau aspecte sociodemografice, psihosociale, îngrijorări privind fertilitatea și strategii de păstrare a ei.

Din 467 de femei din 54 de centre oncologice americane, 419 au putut fi evaluate privind preocupările reproductive. Vârsta mediană era de 40 de ani (interval = 22–45); 11% erau de culoare, 6% hispanice, iar 75% aveau copii. Cancerul era în stadiul I (35%), II (51%) sau III (14%), iar 82% primiseră chimioterapie.

S-au folosit modele univariate și multivariate pentru examinarea factorilor sociodemografici, clinici și psihosociali asociați îngrijorărilor privind fertilitatea.

Rezultate

La luarea deciziei terapeutice, 133 dintre participante (32%) și-au exprimat îngrijorări privind fertilitatea, iar 47% dintre acestea au spus că le-au influențat deciziile.

Deși se recomandă ca personalul medical să trimită pacientele interesate de păstrarea fertilității la specialiști în reproducere, numai 22% dintre cele îngrijorate (doar 6,4% din totalul pacientelor) au utilizat strategii de păstrare a fertilității.

În modelarea multivariată, antecedentele de dificultăți în obținerea unei sarcini și vârsta mai mică au fost asociate mai frecvent cu îngrijorări privind fertilitatea.

În concluzie, o mare parte dintre femeile tinere recent diagnosticate cu cancer mamar au preocupări reproductive care le influențează deciziile terapeutice. Deși pacientele și medicii le-au exprimat, doar un grup mic a folosit activ strategii de păstrare a fertilității. Este necesară reevaluarea consilierii și oferirea unui sprijin mai eficient. Constatările pot ghida atât profesioniștii, cât și pacientele spre informare și sprijin mai cuprinzătoare despre interacțiunea dintre păstrarea fertilității și deciziile de tratament.