Cancerul și alimentația

Ghid privind cancerul și alimentația

În ce condiții și ce tipuri de alimente pot fi utile pentru prevenirea cancerului și/sau în timpul tratamentului oncologic? Ce cale trebuie să urmăm pentru a ne alimenta corect?

Alimentația înseamnă obținerea în cantitate suficientă a nutrienților necesari corpului pentru protejarea și îmbunătățirea sănătății și creșterea calității vieții. Cunoașterea tipurilor și cantităților de alimente pe care trebuie să le consumăm contribuie important la alimentația corectă și la sănătate. Mulți dintre noi ne plângem cât de gustoase sunt numeroase alimente despre care se spune că dăunează sănătății. La fel de multe sunt dorințele ca alimentele considerate utile să aibă același gust. Aceste alimente pe care le consumăm pentru savoare sunt uneori insuficiente în nutrienții necesari corpului uman, lăsându-ne fără protecție împotriva cancerului și multor alte boli.

În știrile citite și urmărite până astăzi am asistat în repetate rânduri la numeroase interpretări diferite despre efectul alimentelor consumate asupra cancerului. Am dorit să ne formăm o opinie privind cercetările științifice și uneori am ascultat sfaturile dieteticienilor. În acest punct am considerat că trebuie să răspundem la întrebările „Cum mă pot alimenta sănătos pentru a mă proteja de cancer?” și „Cum trebuie să mă alimentez după diagnosticul de cancer?” și să clarificăm sutele de cercetări și sutele de comentarii confuze rezultate, abordând această temă importantă.

Tocmai de aceea am adresat dieteticianului nostru specializat în oncologie, Mehmet Refik Sezgin, întrebarea: în ce condiții și ce alimente pot fi utile pentru prevenirea cancerului și/sau în timpul tratamentului și ce cale trebuie urmată pentru o alimentație corectă.

Cum evaluați relația dintre alimentație și cancer?

Putem împărți subiectul în alimentația care provoacă cancer și cea care ajută la prevenirea lui. Când vorbim despre alimentație nu trebuie să ne gândim numai la alimente. Sunt importante și metodele de preparare și condițiile de păstrare. Numeroase greșeli alimentare, precum preferința pentru prăjeli, alimentația săracă în fibre, predominanța produselor din carne procesată, consumul excesiv de alcool, utilizarea abundentă a carbohidraților rafinați (mai ales alimente dulci), consumul mare de băuturi acidulate și reducerea fructelor și legumelor, contribuie mai mult sau mai puțin la dezvoltarea unor cancere precum cel mamar și intestinal.

Așadar, cum ne putem proteja de cancer prin alimentație? Mai întâi să ne schimbăm obiceiurile de cumpărături pentru bucătărie și să alegem pe cât posibil alimente naturale, puțin procesate. Un alt aspect este alegerea unor metode de preparare precum cuptorul, grătarul fără fum și fierberea, care păstrează valoarea nutritivă și nu provoacă reacții nedorite. Este important să adoptăm expresia „Alimentația ta să fie ca un curcubeu”. Recomandarea vine din legătura culorilor alimentelor alese cu substanțele protectoare din ele. De aceea dorim ca alegerile de legume și fructe să se orienteze în proporție de 1/3 către verde, 1/3 către roșu și 1/3 către legume galbene-albe.

Credeți că ne putem proteja de cancer prin obiceiuri alimentare? Sau alimentația greșită este un factor în apariția cancerului?

Există zeci de studii pe această temă. De exemplu, consumul alimentelor bogate în fibre reduce frecvența cancerelor intestinului gros. În schimb, alimentele afumate contribuie la dezvoltarea tumorilor digestive. În plus, în privința alcoolului, berea poate favoriza cancerul colorectal, iar băuturile mai tari pot provoca cancere ale faringelui și altele. Însă nu putem trăi gândindu-ne numai la colon sau stomac; trebuie să privim alimentația în ansamblu. În primul rând, obezitatea poate stimula dezvoltarea cancerului, la fel ca multe alte boli. De aceea este importantă o greutate sănătoasă, fără a uita importanța sportului, pe lângă alimentație. Diversitatea și regularitatea alimentară trebuie stabilite având în vedere toate sistemele corpului. Dacă este posibil, corpul trebuie alimentat prin 4-5 mese egale. Mai ales legumele și fructele sunt protectoare importante prin componentele active din ele. Componentele active care dau culoare fiecărei legume și fiecărui fruct sunt totodată protectoare. De aceea folosim expresia „Mâncați ca un curcubeu”, cum am explicat. Alimentația trebuie să includă leguminoase cu inhibitori de protează (de exemplu, linte, fasole uscată) și legume (fasole verde, mazăre), antioxidanți (fructe, semințe oleaginoase și legume), bioflavonoide (citrice, familia dudelor și a căpșunilor) și legume allium (care conțin sulf: usturoi, ceapă, praz etc.). Desigur, nu trebuie uitate cerealele, principala noastră sursă alimentară. Pentru pâine, alegerea sortimentelor închise la culoare (recomand mai ales făina de secară sau ovăz) este mai potrivită atât nutritiv, cât și pentru susținerea sistemelor organismului.

La ce trebuie să fim atenți când cumpărăm alimente?

Prima regulă este obiceiul citirii etichetelor. Data fabricației, numărul de serie și alte mențiuni ne pot orienta într-o anumită măsură către firme de încredere. Un alt aspect îl reprezintă reziduurile chimice care nu fac parte din compoziția alimentelor. Mai ales pentru legume și fructe se folosesc numeroase substanțe chimice care accelerează creșterea și asigură conservarea. Observăm că mulți pacienți ai noștri diagnosticați cu boli hematologice în regiunea mediteraneeană lucrează în sere sau locuiesc în aceste zone. De aceea este mai potrivit să alegem pe cât posibil legume și fructe de sezon.

Un alt aspect este procesul natural al alimentelor. În semințele oleaginoase sau condimentele menționate, importante pentru sănătate, poate exista aflatoxină, care provoacă cancer hepatic. În condiții adecvate de păstrare, mai ales sub efectul umezelii, aceste alimente mucegăiesc și apare substanța toxică. Diverse cercetări confirmă legătura dintre efectul aflatoxinei și cancerul hepatic. Acest lucru arată că trebuie să fim atenți la condițiile de păstrare a alimentelor.

La ce trebuie să fie atentă în alimentație persoana diagnosticată cu cancer în această perioadă?

Diagnosticul de cancer schimbă multe lucruri în viață. Schimbările depind de pacient, tipul cancerului și tratamentul aplicat. Desigur, starea nutrițională și necesitățile persoanei vor fi adaptate acestor schimbări.

Schimbările legate de pacient pot include comportamente psihologice și sociale. De exemplu, o persoană diagnosticată cu cancer poate începe să mănânce mai puțin din teama pentru viață sau, sub presiunea familiei, să consume alimente pe care nu le-a consumat niciodată. Pentru planificarea alimentației este corect să se ceară informații unui specialist în locul zvonurilor. Printre recomandările noastre se află masa luată împreună cu familia, accentul pe alimentele preferate și consumul însoțit de conversație, fără stres.

În schimbările legate de tipul cancerului, numeroase stări metabolice se modifică din cauza secrețiilor tumorii în organism. Mai ales poate apărea cașexia canceroasă. Această situație, caracterizată prin țesut muscular sever, cu sau fără țesut adipos, poate amenința viața persoanei.

Este un fapt că necesarul de proteine crește la persoana diagnosticată cu cancer. În timp ce un adult sănătos are nevoie zilnic de 0,8 grame pe kilogram, la un pacient cu cancer acesta poate ajunge la 1,5-2 grame. Creșterea consumului zilnic de lapte și iaurt la 400-500 de grame, consumul zilnic de carne și produse similare (de exemplu, pește) în cantitate de 90-100 de grame și creșterea brânzeturilor la 75-100 de grame ajută la acoperirea deficitului de proteine. În plus, creșterea fructelor până la 500 de grame și accentul pe surse de cereale de calitate (precum bulgur și paste) sunt necesare pentru acoperirea deficitului energetic.

A treia categorie cuprinde schimbările legate de tratamentul aplicat. Mai ales pierderile de gust și țesut și greața din chimioterapie afectează negativ calitatea vieții. Pacienților cu greață le recomandăm să nu vină foarte flămânzi în ziua tratamentului, să aducă alimente ușor de consumat, precum sticksuri, biscuiți, pesmet sau sandvișuri prăjite cu brânză preparate acasă, și să nu consume prea multe alimente lichide în primele 2-6 ore după tratament. Le reamintim și că menta, bomboanele mentolate și ghimbirul pot reduce într-o anumită măsură greața. Persoanelor cu probleme ale gustului în gură le spunem că, dacă fac gargară cu puțină apă minerală înainte de masă, pot mânca mai plăcut. Un alt efect advers frecvent este lentoarea intestinală, adică constipația. Le explicăm pacienților că sporirea consumului de fructe și legume, consumul abundent de apă și perseverența în mișcarea zilnică pot ameliora procesele intestinale.

Medicamentele utilizate în tratamentele oncologice pot interacționa cu alimentele și provoca efecte adverse?

Da, interacțiunea aliment-medicament este o problemă importantă și amenință viața. Înainte de a folosi ceva suplimentar, pacientul și/sau apropiatul trebuie obligatoriu să ceară informații medicului care planifică tratamentul, farmacistului oncologic și dieteticianului oncologic. Precizarea motivului utilizării produsului și a așteptărilor ajută la gestionarea procesului. Un studiu din 2006 a arătat ceea ce știam deja: consumul de grepfrut, portocală sanguină (portocală roșie - portocală de Sevilla) și suc de rodie poate interacționa cu medicamentele chimioterapice. Există și interacțiunea antraciclinei, utilizată frecvent în cancerul de sân, cu ceaiul verde. La unii pacienți care utilizau urzică și anumite produse (precum lăptișor de matcă, polen și propolis) au fost observate efecte adverse alergice foarte grave.

Există și alimente despre care se spune că aduc beneficii, dar care nu funcționează. De exemplu, laptele de măgăriță a devenit o sursă de câștig deoarece este apropiat de laptele uman. Da, laptele matern este un aliment foarte puternic și important. Însă, pe măsură ce persoana se dezvoltă și crește, mecanismele de apărare ale corpului se dezvoltă și se schimbă. Atunci consumăm alimente care aduc beneficii acestor mecanisme. Trebuie să știm că și la copiii alăptați pot apărea cancere maligne. Din păcate, mulți pacienți cu cancer rămân vulnerabili la exploatare materială și emoțională, favorizând astfel oportuniștii. De aceea, înainte de a consuma lapte de măgăriță sau alt aliment, cel mai corect este consultul cu medicul care efectuează tratamentul oncologic și cu un dietetician specializat în oncologie. Astfel nu va fi acordată credibilitate celor care promit tratament în acest fel.

Ce aspecte sunt luate în considerare când se organizează alimentația unei persoane cu cancer? Tipul și stadiul cancerului și tratamentele administrate joacă un rol?

Acordăm atenție la trei puncte fundamentale: alimentația și greutatea anterioare și, în al doilea rând, greutatea și alimentația actuale. În unele boli apare o scădere ponderală legată de boală, numită cașexie. Dacă pacientul are pierderea poftei de mâncare, aceasta trebuie corectată, aportul alimentar evaluat și deficitul acoperit dacă este necesar. Uneori sunt necesare suplimente nutriționale speciale pentru acoperirea deficitului. Dieteticianul care urmărește îndeaproape pacientul trebuie să îl informeze pe medic în această privință.

Al treilea aspect este așteptarea medicului sau medicilor care planifică tratamentul. Mai există un punct care nu trebuie omis: problemele de sănătate care pot fi influențate de tendințele alimentare anterioare ale pacientului, precum diabetul sau bolile renale.

Stadiul cancerului, tratamentele și organele afectate pot influența alimentația. În cancerele capului și gâtului, în funcție de protocoalele terapeutice, putem întâlni dificultăți de înghițire, diaree și răni în gură. În aceste situații sunt necesare tratamente de susținere. De exemplu, la un pacient operat pentru cancer pancreatic, echilibrul glicemiei poate fi afectat și pot apărea mai ales probleme de digestie a grăsimilor. În alimentație trebuie asigurat obligatoriu echilibrul glicemiei și stabilit un plan alimentar pentru diabet. În plus, multe medicamente chimioterapice pot provoca sensibilitate la miros și greață severă. În locul alimentelor foarte lichide și cu miros puternic (mai ales preparate cu carne), aceste perioade scurte pot fi depășite ușor cu alimente care liniștesc stomacul, dacă este necesar produse de mic dejun precum brânză și pâine. Ieșirea pacientului din casă când se gătește sau consumul în aer liber, într-un cadru de picnic, al mâncării preparate acasă au un rol protector important atât pentru poftă, cât și pentru greață. În plus, vedem constipație la mulți pacienți care folosesc analgezice. La aceștia trebuie crescut aportul de fibre, stimulată activitatea și sporit consumul de lichide.

Putem considera stadiul cancerului partea care ne solicită poate cel mai mult psihologic. La pacienții cu boală avansată în fază terminală, fără șansă de tratament, familiile se așteaptă să fie acoperită întreaga alimentație. Totuși, datele științifice și capacitatea pacientului susțin mai degrabă o ultimă perioadă confortabilă decât o încărcare nutrițională atât de intensă. De exemplu, reducerea durerii pacientului terminal este mult mai valoroasă decât hrănirea sa.

Ar trebui pacientul cu cancer să ceară ajutorul oricărui specialist în nutriție sau să prefere un dietetician cu cunoștințe și pregătire pentru această boală? De ce?

Din păcate, în țara noastră nu sunt foarte mulți colegi care lucrează în spitale private special în domeniul cancerului. În instituțiile publice, colegii care se ocupă de mai multe clinici încearcă să preia această sarcină. Cum am spus, deoarece alimentația are un rol important atât în dezvoltarea cancerului, cât și în tratament, dacă există un specialist în nutriție al clinicii, este desigur mai corect să se ceară sprijinul său. Dacă nu, este important sprijinul unui dietetician recomandat de medic, care poate ține legătura cu medicul ce planifică tratamentul.

Există aspecte la care trebuie să fie atent pacientul care a încheiat tratamentul și s-a vindecat?

Da. Aceste persoane pot fi considerate ca intrate într-o viață sănătoasă. Însă în alimentație există o limită roșie importantă: trebuie să fie mai atente decât înainte. Își cunosc acum riscurile și nu trebuie să uite că acestea pot exista și în alte organe. Mai întâi trebuie eliminată toată greutatea inutilă. Este necesară o viață în care predomină legumele și fructele, sunt evitate alimentele procesate și carbohidrații rafinați, iar sportul ocupă un loc central.

În nenumărate cercetări științifice efectuate până acum și încă în desfășurare au fost analizate alimentele consumate și cercetate beneficiile și daunele asupra sănătății. Alimentele considerate dăunătoare în unele cercetări sunt susținute de altele prin rezultate opuse. Ce credeți despre acest lucru? După ce criterii ar trebui pacienții cu cancer și apropiații lor să ia în considerare aceste cercetări? Sau ar trebui să le ia în considerare?

Consider că este greșit să numim un aliment bun sau rău bazându-ne pe un singur studiu. Din păcate, așa funcționează sistemul în mass-media actuală. Într-o zi un aliment este considerat bun, iar a doua zi poate deveni rău. Cred că astfel de studii trebuie interpretate de specialiștii care răspund de planul terapeutic al pacientului cu cancer și prezentate corect. Pe scurt, deoarece în diferite cancere se aplică tratamente diferite, putem spune că și planul alimentar al pacientului variază în consecință.

Pentru că ne-a împărtășit opiniile sale valoroase, specialistului în nutriție Mehmet Refik Sezginîi adresăm mulțumirile noastre sincere.