Capivasertib în cancerul de sân hormonopozitiv – Pentru cine și când?

Cancerul de sân metastatic cu receptori hormonali (HR) pozitivi și HER2-negativ este cel mai frecvent subtip, reprezentând 65-70% dintre cancerele mamare. Articolul discută eficacitatea, reacțiile adverse și locul capivasertibului în succesiunea tratamentelor, pe baza datelor clinice disponibile după aprobarea FDA.

Sunt discutate importanța testelor moleculare în alegerea tratamentului, locul capivasertibului la pacientele cu modificări ale căilor PI3K/AKT/PTEN și efectele sale asupra supraviețuirii și calității vieții.

Abordări actuale în cancerul de sân metastatic HR-pozitiv și HER2-negativ

Tratamentul de primă linie include, de obicei, terapie endocrină asociată cu inhibitori CDK4/6. Totuși, după progresia bolii, opțiunile de tratament de linia a doua rămân un subiect de dezbatere.

Unul dintre tratamentele țintite dezvoltate recent, aprobat de FDA la 16 noiembrie 2023 , este capivasertib (Truqap), o opțiune promițătoare pentru pacientele cu modificări ale căilor PI3K/AKT/PTEN.

Mecanismul capivasertibului și căile PI3K/AKT/PTEN

Modificările căilor de semnalizare PI3K/AKT/PTEN se întâlnesc la 50% dintre cancerele de sân HR-pozitive și au un rol esențial în progresia tumorii. Studiul CAPItello-291, publicat în 2023, a arătat că asocierea capivasertibului cu fulvestrant prelungește supraviețuirea fără progresie (PFS) cu 4,2 luni la pacientele cu biomarkeri pozitivi. Totuși, îmbunătățirea PFS la pacientele cu biomarkeri negativi nu a atins semnificația statistică.

Doza terapeutică și utilizarea clinică

Capivasertib se administrează oral, împreună cu fulvestrant, în doză zilnică de 400 mg, în 4 zile ale săptămânii. Grupurile în care a demonstrat eficacitate în studiile clinice sunt:

• Paciente cu modificări PI3K/AKT/PTEN: la pacientele cu biomarkeri pozitivi, combinația cu capivasertib a prelungit semnificativ supraviețuirea fără progresie.

• Paciente cu progresie după inhibitori de aromatază și inhibitori CDK4/6: capivasertib poate fi luat în considerare ca opțiune de linia a doua după tratamentul inițial.

Calitatea vieții și reacții adverse

CAPItello-291 a arătat că tratamentul cu capivasertib poate menține calitatea vieții pentru mai mult timp. Totuși, următoarele reacții adverse frecvente pot afecta aderența:

1. Diaree (77%): utilizarea precoce a antidiareicelor, precum loperamida, poate controla acest simptom.

2. Hiperglicemie (19%): la pacientele cu diabet, glicemia trebuie monitorizată cu atenție.

3. Erupții cutanate (56%): în cazul reacțiilor cutanate severe poate fi necesară ajustarea dozei.

Colaborarea echipelor multidisciplinare pentru gestionarea reacțiilor adverse poate crește eficacitatea tratamentului.

Succesiunea tratamentelor și alternative

Pentru pacientele cu cancer de sân metastatic HR-pozitiv și HER2-negativ care prezintă progresie după un inhibitor CDK4/6 există mai multe opțiuni. Alegerea depinde de starea generală, răspunsul la tratamentele anterioare și caracteristicile moleculare ale tumorii. Posibilele scenarii sunt:

1. Asocierea terapiei endocrine cu agenți țintiți:

   • Inhibitori PI3K: La pacientele cu mutație PIK3CA, inhibitorii PI3K, precum alpelisib, pot fi asociați cu fulvestrant. Combinația este eficientă în prelungirea supraviețuirii fără progresie.
   • Inhibitori AKT: La pacientele cu modificări ale căilor PI3K/AKT/PTEN, inhibitorii AKT, precum capivasertib, pot fi utilizați cu fulvestrant. Combinația este promițătoare pentru prelungirea supraviețuirii fără progresie.

2. Degradatori selectivi ai receptorului estrogenic (SERD):

   • Elacestrant: La pacientele cu mutație ESR1 poate fi utilizat elacestrant, un SERD oral, în monoterapie. Studiul EMERALD a arătat că prelungește supraviețuirea fără progresie.

3. Inhibitori mTOR:

   • Everolimus: La pacientele fără mutații sau care nu sunt eligibile pentru alte tratamente țintite poate fi utilizată combinația everolimus și exemestan. Studiul BOLERO-2 a demonstrat eficacitatea acesteia.

4. Inhibitori PARP:

   • Olaparib sau talazoparib: La pacientele cu mutații BRCA1/2, inhibitorii PARP pot fi utilizați în monoterapie. Țintesc mecanismele de reparare a ADN-ului, provocând moartea celulelor tumorale.

5. Chimioterapie:

   • La pacientele care nu răspund sau nu sunt eligibile pentru tratamente țintite pot fi luate în considerare scheme de chimioterapie cu un singur agent sau combinații. Opțiunile includ capecitabină, eribulină, vinorelbină sau taxani.

6. Imunoterapie:

   • La pacientele cu instabilitate microsatelitară înaltă (MSI-H) sau încărcătură mutațională tumorală înaltă (TMB-H) poate fi evaluată imunoterapia, precum pembrolizumab. Totuși, eficacitatea imunoterapiei în cancerul de sân HR-pozitiv și HER2-negativ este limitată.

7. Studii clinice:

   • Participarea la studii care evaluează agenți și combinații noi poate reprezenta o opțiune pentru pacientele eligibile, oferindu-le acces la tratamente inovatoare.

Alegerea tratamentului trebuie să țină cont de starea generală, răspunsul la terapiile anterioare, profilul molecular tumoral și profilurile reacțiilor adverse. Abordarea multidisciplinară și o discuție detaliată cu pacienta sunt esențiale pentru stabilirea strategiei optime.

Concluzie

Capivasertib este o opțiune eficientă care prelungește semnificativ supraviețuirea fără progresie la pacientele cu cancer de sân metastatic HR-pozitiv, HER2-negativ și modificări PI3K/AKT/PTEN. Testarea biomarkerilor rămâne esențială în alegerea tratamentului.