Ce este febra aftoasă? Simptome și transmitere la om — un nou focar în Turcia

În acest articol
Ce este febra aftoasă?
Febra aftoasă este o boală infecțioasă gravă a animalelor cu copita despicată, precum bovinele, caprele și porcii. Produsă de virusul aftos, este foarte contagioasă și poate trece de la un animal la altul în câteva ore. Infecția poate cuprinde turma în 48 de ore.
În turcă, cuvântul „şap” descrie rănile din gură, nas și picioarele animalelor; denumirea bolii face trimitere la aceste leziuni. În turca veche înseamnă și „a arde”, sugerând senzația de arsură produsă în gură și nas.
Informații importante
- Agent cauzal: Foot-and-Mouth Disease Virus (FMDV = virusul bolii piciorului și gurii), genul Aphthovirus, familia Picornaviridae.
- Gazde: animale cu copita despicată, rumegătoare și porci.
- Transmitere: contact direct, obiecte contaminate, aerosoli, consumul produselor animale neprelucrate, expunerea la mediu, spermă și alte căi.
- Incubație: 2-14 zile.
- Morbiditate și mortalitate: Foarte contagioasă la animalele nevaccinate sau neinfectate anterior. Moartea este rară la adulți, dar mortalitatea la tineri poate ajunge la 20%.
- Potențial zoonotic (transmitere la om): Nu este zoonotică / extrem de rară.
Care sunt simptomele?
Febră, leziuni asemănătoare aftelor, umflături și răni la gură, nas și picioare. Pe lângă amenințarea gravă pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, boala pune în pericol agricultura și economia.
Distribuția mondială
Este endemică în Africa, Orientul Mijlociu, părți din Asia și America de Sud. „Endemic” înseamnă prezență continuă într-o regiune sau populație. Au existat focare și în unele zone europene, China, Japonia, Coreea de Sud și Anglia.

Harta oferă orientare privind distribuția globală. Realizată de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE), este adaptată după cele mai recente informații ale bazei mondiale de sănătate animală din aprilie 2021.
Prevenibilă prin vaccin, dar apar serotipuri noi
Vaccinarea poate preveni boala. În unele țări, dificultățile de producție a vaccinurilor sau alte restricții, precum interdicțiile deplasării animalelor, o mențin problematică. Chiar după vaccinare, serotipurile se modifică permanent și suferă mutații, astfel încât eficiența vaccinurilor nu este întotdeauna garantată.
Serotipul clasifică virusul după structura chimică a proteinelor antigenice de suprafață, precum glicoproteinele. Este o subcategorie recunoscută de un anumit anticorp. De exemplu, virusul gripal uman se împarte în trei serotipuri: A, B și C.
Varianta virală apare prin modificări genetice ale genomului, care pot schimba contagiozitatea, patogenitatea sau rezistența la anticorpi. Variantele SARS-CoV-2 au caracteristici genetice diferite, precum mutația D614G, unele fiind mai contagioase ori mai letale.
Diferența principală este baza antigenică a serotipului față de baza genetică a variantei. Serotipul depinde de forma proteinelor de suprafață și recunoașterea prin anticorpi; varianta diferă prin modificările materialului genetic.
Există tratament?
Nu există tratament specific clar. Se oferă îngrijire de susținere și tratament simptomatic. Vindecarea depinde de vârstă, starea generală și severitate. Pot fi folosite analgezice, antitermice și antiinflamatoare.
Lipsa unui tratament eficient face controlul dependent de vaccinare, supraveghere veterinară strictă și detectarea bolii.
Focar îngrijorător în Turcia
În martie 2023 a început un nou focar în Turcia. Sub coordonarea Comisiei Europene de Combatere a Febrei Aftoase (EuFMD), au fost trimise și examinate probe. Una a identificat SAT-2, serotip neîntâlnit anterior în Turcia. Ministerul a început rapid dezvoltarea vaccinului, a contactat instituțiile relevante și a intensificat supravegherea frontierelor și controalele rutiere. În prezent sunt măsuri și carantină în 8 exploatații afectate. Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor a fost notificată. Ministerul continuă rapid pregătirile vaccinării întregului efectiv bovin.
Ce virus provoacă boala?
Foot-and-Mouth Disease Virus (FMDV), din familia picornavirusurilor, conține RNA și este foarte contagios, infectând multe animale erbivore. FMDV are șapte serotipuri cu proprietăți antigenice diferite, fiecare având vaccinuri specifice. Capacitatea de mutație rapidă necesită actualizarea continuă și administrarea potrivită a vaccinurilor.
Se transmite la oameni?
Virusul aftos infectează numai animalele de fermă, nu oamenii. Oamenii îl pot însă transporta și contribui la răspândirea între animale. Cei care le ating trebuie să respecte igiena, să spele mâinile, să poarte și să schimbe frecvent mănușile. Unele teste pot induce în eroare din cauza altor virusuri similare la om, de exemplu „aphtovirusurile”, cu același nume întâmplător. Detectarea trebuie făcută atent; nu există risc de transmitere la om.
Scurt istoric al vaccinului
Primele vaccinuri cunoscute au fost dezvoltate separat în 1898 de bacteriologul german August von Wassermann și veterinarul britanic Sir Frederick William Fitzsimons. Sunt numite inactivate, folosind virusuri aftoase ucise, nu vii.
Primele cercetări privind vaccinul în Turcia au început în anii 1920. Boala era răspândită și provoca pierderi mari, mai ales la granițe. Vaccinurile erau inițial importate, apoi a început producția turcă. Astăzi, în Turcia, statul produce vaccinurile, iar bovinele sunt vaccinate regulat.
Surse
2. Foot-and-mouth disease: past, present and future. (2019)
3. A global perspective on the control of foot-and-mouth disease. (2019)
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.