Ce este sindromul dumping? De ce apare? Se vindecă?

Sindromul dumping apare când trecerea rapidă a alimentelor în intestine provoacă dilatarea bruscă și creșterea fluxului sanguin în vasele intestinale, reducând cantitatea de sânge care ajunge la creier.

Se caracterizează prin semne și acuze vasomotorii și gastrointestinale, legate de golirea rapidă a stomacului sau de trecerea rapidă a nutrienților în intestinul subțire.

Sindromul dumping este o complicație frecventă după operația pentru cancer gastric, după chirurgia esofagului și stomacului pentru boli necanceroase și după chirurgia bariatrică (numită și chirurgie metabolică sau a obezității) în practica chirurgicală.

Aceste intervenții modifică anatomia și inervația stomacului (stimularea nervoasă), ceea ce poate face ca o cantitate importantă de alimente nedigerate să ajungă foarte repede în intestinul subțire.

Mai jos se poate vedea cum se poate modifica anatomia stomacului și intestinului subțire după operațiile gastrice.

De ce apare sindromul dumping? Fiziopatologie

Stomacul începe digestia funcționând ca un rezervor și își eliberează controlat conținutul în duoden, prima parte a intestinului subțire care urmează după el. Alimentele sunt parțial digerate de acidul și proteazele gastrice.

Pilorul intact (poarta de ieșire a stomacului) împiedică trecerea bucăților mari în duoden. Intervenția asupra regiunii pilorice reduce volumul stomacului și modifică golirea pilorică. În consecință, cantități mari de solide și lichide active osmotic trec rapid în duoden și intestinul subțire.

Sindromul dumping se împarte în precoce sau tardiv, în funcție de timpul scurs după masă. Majoritatea pacienților prezintă dumping precoce, aproximativ 25% prezintă dumping tardiv, iar mai puțini le pot avea pe ambele.

Sindromul dumping precoce

Apare după rezecții gastrice și operații Billroth II, prin golirea rapidă, continuă și necontrolată a stomacului în intestinul subțire. Semnele și simptomele încep de obicei în timpul mesei sau imediat după ea (în 5-30 de minute). După slăbiciune bruscă, senzație de leșin și amețeală, apare dorința de a se întinde. Există transpirații reci, palpitații, senzație de plenitudine și de agitație internă. Unii pacienți au greață, vărsături și crampe intestinale care se termină cu diaree în jet. Poate dura 1-2 ani după operație.

Care sunt simptomele dumpingului precoce?

• Diaree
• Greață
• Vărsături
• Crampe intestinale
• Balonare
• Palpitații
• Oboseală
• Senzație de leșin
• Slăbiciune
• Transpirație
• Cefalee
• Paloare

Sindromul dumping tardiv

Trecerea rapidă a alimentelor în intestinul subțire duce la o concentrație mare de carbohidrați în acesta. Apare hiperglicemia (creșterea glicemiei), urmată de eliberarea excesivă de insulină și, din această cauză, de hipoglicemie reactivă (glicemie scăzută). Apare la 1-3 ore după masă. Poate începe la 3-6 luni după operație și poate dura 2-5 ani.

Care sunt simptomele sindromului dumping tardiv?

• Transpirație
• Tremor
• Tulburări de concentrare
• Pierderea cunoștinței
• Foame

Cum ar trebui să fie alimentația în tratamentul sindromului dumping?

Trebuie mâncat puțin și des. După gastrectomia parțială (îndepărtarea unei părți a stomacului), golirea gastrică este accelerată și rezervorul gastric este mai mic, astfel încât alimentele trec repede din stomac în intestinul subțire.

Alimentația trebuie să fie în bucăți mici, în cantități reduse și sub formă de mese frecvente.

Se începe cu alimente lichide fără bucăți. Dacă sunt bine tolerate, se reduce numărul meselor, se mărește cantitatea de alimente și, în cele din urmă, alimentația se adaptează vârstei, activității fizice etc.

Alimentele și băuturile cu zahăr trebuie limitate.

Carbohidrații simpli sunt zaharuri care, fără digestie, sunt absorbite din intestin în sânge în 15-20 de minute și utilizate direct ca sursă de energie, provocând creșteri și scăderi bruște ale glicemiei. Carbohidrații complecși sunt tipuri de carbohidrați a căror digestie durează aproximativ 3-4 ore și al căror efect asupra glicemiei este mai lent și mai îndelungat. Reducerea aportului de zaharuri simple scade trecerea alimentelor în intestinul subțire. Trebuie crescut aportul de carbohidrați complecși și limitat cel de carbohidrați simpli.

Trebuie alese alimente cu conținut glicemic scăzut.

Carbohidrații cu indice glicemic scăzut sunt digerați mai lent și au efecte favorabile asupra sănătății (controlul glicemiei, reducerea lipidelor sanguine etc.), deoarece absorbția carbohidraților încetinește. Carbohidrații cu indice glicemic ridicat sunt digerați și absorbiți rapid, producând un răspuns glicemic mai mare, caracterizat prin valori crescute ale glicemiei și hiperinsulinemie.

• Alimente cu indice glicemic scăzut: fasole uscată, năut, linte, bulgur, secară, tărâțe, grâu integral, iaurt
• Alimente cu indice glicemic ridicat: pâine albă, orez, cartofi, alimente cu zahăr adăugat

Alimentele trebuie mestecate bine și mâncate încet.

Mestecarea alimentelor în bucăți mai mici poate împiedica trecerea în intestinul subțire a bucăților mari și greu de digerat.

Consumul de lichide în timpul mesei trebuie limitat, iar pentru a bea lichide trebuie să se mănânce cel puțin 30 de minute după masă.

Această metodă este folosită pentru ca stomacul rămas după gastrectomia parțială să fie umplut cu alimente, nu cu lichide.

La fiecare masă trebuie consumate proteine.

Proteinele sunt componente de bază ale sistemului de apărare al organismului, ale enzimelor care îi reglează funcționarea și ale unor hormoni. O alimentație cu proteine este recomandată pentru ca organismul să își poată îndeplini funcțiile de construcție și reparare.

• Alimente bogate în proteine: ouă, brânză, carne, lapte, iaurt

Aportul de fibre trebuie crescut.

Fibrele sunt carbohidrați complecși din alimente pe care organismul nu îi poate digera sau absorbi în circulația sanguină. Ele încetinesc absorbția carbohidraților prin formarea unui gel, întârzierea golirii gastrice și prelungirea timpului de tranzit intestinal. Amidonul nedigerat în intestinul subțire este digerat de bacterii când ajunge în colon sau este eliminat prin scaun. Alimentele cu fibre au indice glicemic scăzut. Dacă nu provoacă disconfort, trebuie adăugate în alimentație.

• Alimente cu fibre: leguminoase uscate, cereale, legume, fructe

Laptele conține multă lactoză.

Lactoza provoacă gaze și balonare; dacă deranjează, pot fi folosite produse fără lactoză. Pot fi preferate băuturile din migdale, soia și cocos. Iaurtul și brânza conțin mai puțină lactoză decât laptele și sunt mai bine tolerate.

Evitați alimentele care produc gaze.

Acestea sunt leguminoasele uscate, broccoli, conopida, varza, țelina, prazul, portocala, mandarina, pepenele galben etc.

Poziția întins după masă este preferată, deoarece încetinește golirea gastrică. Se recomandă odihnă în poziție culcat, pe două perne, aproximativ 15-30 de minute după masă.

*

• Subiect conex: Cum ar trebui să se alimenteze pacienții după gastrectomie (operația pentru cancer gastric)?