Cu ce dietă slăbim sănătos: săracă în grăsimi sau săracă în carbohidrați?

Disputa dintre dietele vegetale sărace în grăsimi și dietele bazate pe produse animale, sărace în carbohidrați, durează de mult timp. Se consideră că, prin creșterea secreției de insulină după masă, carbohidrații cu indice glicemic ridicat (care cresc rapid glicemia) determină depozitarea grăsimii în organism și provoacă obezitate. Pe de altă parte, 1 gram de carbohidrați și 1 gram de proteine conțin 4 calorii, în timp ce 1 gram de grăsime conține 9 calorii. De aceea, modelele alimentare bogate în grăsimi, precum dieta ketogenică, pot avea un conținut caloric total mai mare.
Orice scădere în greutate este sănătoasă?
Se susține că dietele vegetale sărace în grăsimi sunt mai benefice sănătății, în timp ce dietele bazate pe produse animale și sărace în carbohidrați ar putea determina o slăbire mai rapidă și ar putea menține mai bine echilibrul glicemiei.
Dar care este adevărul? Cât de corecte sunt aceste afirmații despre modelele alimentare? Pentru a răspunde tuturor acestor întrebări, am sintetizat pentru cititorii noștri rezultatele unui articol recent publicat în revista „Nature Medicine”. Articolul publicat în această revistă oferă rezultatele prezentate mai jos.
2021 este anul în care a fost publicat acest studiu, al cărui scop principal a fost investigarea efectului dietelor vegetale sărace în grăsimi și al dietelor animale sărace în carbohidrați asupra aportului caloric total zilnic.
Studiul a inclus participanți cu vârsta medie de 30 de ani, în total 20 de participanți. Persoanele supraponderale, cu un indice de masă corporală (IMC) mediu de 27,8 kg m2, au fost împărțite în grupuri cu alimentații diferite pentru 2 săptămâni. Totuși, unul dintre participanți s-a retras din studiu din cauza hipoglicemiei (glicemie scăzută).
- Participanții din primul grup au urmat o dietă vegetală săracă în grăsimi (10,3% grăsimi, 75,2% carbohidrați, 14,5% proteine);
- participanții din al doilea grup au urmat o dietă ketogenică săracă în carbohidrați (75,8% grăsimi, 10,0% carbohidrați, 14,2% proteine).
În timp ce modelul sărac în grăsimi conținea doar alimente vegetale, în modelul sărac în carbohidrați, 82% din alimente proveneau din surse animale. Punctul comun al celor două modele alimentare era conținutul scăzut de produse procesate.
Compararea aportului energetic total
La sfârșitul celor 2 săptămâni, s-a calculat aportul caloric total al participanților care urmau cele 2 modele alimentare diferite.
Studiul a concluzionat că participanții care au urmat modelul vegetal sărac în grăsimi au consumat zilnic, în medie, cu 689 ± 73 de calorii mai puțin.
S-a evaluat și aportul caloric total din săptămânile 1 și 2 la participanții care urmau același model alimentar. Evaluarea nu a arătat o diferență între aportul caloric zilnic total din săptămânile 1 și 2 la cei cu dietă vegetală săracă în grăsimi; în schimb, participanții cu dietă ketogenică săracă în carbohidrați au consumat zilnic, în săptămâna 2, față de săptămâna 1, cu 312±46 de calorii mai puțin.

Figura de mai sus prezintă graficul care arată că persoanele cu dietă bazată pe produse animale și săracă în carbohidrați (de exemplu ketogenică) au avut un aport energetic zilnic total mai mare.
Compararea scăderii în greutate
La evaluarea scăderii în greutate a participanților pe parcursul celor 2 săptămâni, s-a observat că persoanele cu model alimentar sărac în grăsimi au pierdut, în medie, 1,09±0,32 kg; cele cu alimentație săracă în carbohidrați au pierdut, în medie, 1,77±0,32 kg . Scăderea în greutate a fost puțin mai mare în grupul cu dietă ketogenică.

Pierderea mușchilor încercând să evităm carbohidrații…
Pentru a înțelege de unde provenea greutatea totală pierdută în urma celor două modele alimentare diferite, s-a folosit scanarea DEXA. Deși scanarea DEXA este cunoscută mai ales ca un dispozitiv pentru măsurarea densității osoase, ea poate fi folosită și pentru măsurarea compartimentelor corpului, a masei slabe și a masei grase a unei persoane.
Scanarea a arătat că scăderea totală în greutate la participanții cu model alimentar vegetal sărac în grăsimi provenea din masa grasă, însă la cei cu dietă ketogenică săracă în carbohidrați, greutatea pierdută provenea în principal din masa musculară.

Figura de mai sus arată că persoanele care au ales un model alimentar sărac în carbohidrați (ketogenic) nu au slăbit în mod ideal, deoarece pierderea din țesutul adipos a fost mică.
De ce a dat greș dieta keto?
Potrivit ideii că alimentele bogate în carbohidrați cresc insulina și sunt depozitate sub formă de masă grasă, rezultatul ar fi trebuit să fie exact invers. Totuși, rezultatele studiului arată că realitatea diferă de această teorie. Da, carbohidrații consumați în exces sunt depozitați ca grăsime. Însă, dacă nu este depășit necesarul caloric zilnic, ei nu sunt depozitați ca grăsime, ci sunt consumați pentru energie.
Contează din ce alimente provin carbohidrații
Carbohidrații din acest studiu proveneau din alimente sănătoase, vegetale, iar consumul produselor ambalate era limitat. Pe de altă parte, a fost remarcabil faptul că persoanele cu dietă ketogenică săracă în carbohidrați au pierdut masă musculară, deși aportul lor proteic era ridicat. Cea mai plauzibilă explicație pentru acest rezultat este că, în dietele sărace în carbohidrați, precum cea ketogenică, organismul folosește carbohidrații din mușchi și astfel pierde mușchi și apă.
Când vorbim despre slăbire sănătoasă, obiectivul principal al persoanelor care țin dietă trebuie să fie scăderea în greutate în beneficiul sănătății. Scăderea sănătoasă provine din masa grasă, nu din mușchi și apă. De aceea, în procesul de slăbire contează nu doar scăderea în greutate, ci și să știm de unde provine aceasta.
Comentariu & rezumat
Privind rezultatele studiului discutat în articol, observăm că între dietele vegetale sărace în grăsimi și dietele ketogenice sărace în carbohidrați nu există o diferență foarte pronunțată de scădere în greutate. Totuși, contează nu doar câte kilograme se pierd, ci și de unde se pierde greutatea. Faptul că greutatea pierdută prin dietele vegetale sărace în grăsimi provine din grăsime arată că acestea sunt o metodă mai sănătoasă de slăbire. Există însă în lume o confuzie creată de aproximativ 100 de diete, promovate prin sloganuri diferite. US News & World Report clasifică de 10 ani dietele în funcție de caracteristici și capacități, cu ajutorul unei echipe numeroase de oameni de știință și specialiști în nutriție, pentru a clarifica întrebările privind modelele alimentare. Anul acesta, US News & World Report a clasificat în total 39 de diete. Pe lista „Celor mai bune diete”, dieta ketogenică s-a aflat pe locul 37. Modelele sărace în grăsimi și predominant vegetale, precum dieta mediteraneeană, dieta DASH, cea vegetariană și cea flexitariană, au reușit să intre între primele 10 ale listei. „Cea mai sănătoasă” a fost aleasă dieta mediteraneeană, aflată de ani de zile în fruntea listei. Acest model alimentar este sărac în alimente bogate în grăsimi saturate și zahăr, precum produsele ambalate, carnea procesată și prăjelile; este bogat în alimente sănătoase, precum legumele, fructele, leguminoasele, fructele oleaginoase, peștele, uleiul de măsline și carnea albă fără piele. În plus, în dieta mediteraneeană niciun aliment nu este complet interzis, fiind limitată doar cantitatea consumată. Acest lucru o face mult mai sustenabilă, sănătoasă și echilibrată decât alte modele alimentare. De aceea, vă recomandăm o alimentație conformă modelului mediteraneean, atât pentru a slăbi, cât și pentru a contribui la protejarea de boli precum diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul și bolile intestinale.
Surse
2. F. Perry Wilson. Keto vs Plant-Based Eating: Is the Carb-Insulin Model Correct? - Medscape - Jan 27, 2021.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.