Dacă rezultatul colonoscopiei este normal, se poate prelungi intervalul de screening și cu cât scade riscul de cancer?

În screeningul cancerului colorectal, rezultatele negative la colonoscopie pot susține prelungirea intervalului de repetare la peste 10 ani . Dovezi în acest sens au fost prezentate într-un studiu publicat la 27 noiembrie 2024 în JAMA Oncology. Knudsen și colaboratorii au arătat că propunerea merită o atenție deosebită la persoanele cu profil de risc scăzut.

• Ce este colonoscopia? De ce și cum se efectuează?

Colonoscopia este recomandată atât bărbaților, cât și femeilor după vârsta de 45 de ani. Metoda permite vizualizarea interiorului colonului și rectului, adică a intestinului gros. Este una dintre cele mai eficiente metode folosite de medici pentru:

• Polipi în colon  — identificarea lor
• Stabilirea cauzei simptomelor intestinale
• Colon și rect  — screening pentru cancer  / diagnostic precoce

Detaliile noului studiu JAMA

Studiul de cohortă din SUA a folosit date din trei cohorte prospective populaționale de asistente medicale și profesioniști din sănătate: Nurses’ Health Study, Nurses’ Health Study II și Health Professionals Follow-up Study. Urmărirea a început în 1988 și 1991 și a continuat până în 2020. Au fost folosite și datele National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) din perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2018 pentru compararea distribuției profilurilor de risc cu populația generală a SUA.

Au fost urmăriți 195453 de participanți, cu vârsta mediană de 44 de ani, dintre care 81% femei. Durata mediană de urmărire a fost de 12 ani, cu interval intercuartil de 6–20 de ani. Dintre cele 81151 de persoane cu colonoscopie de screening negativă, 394 au dezvoltat cancer colorectal și 167 au murit din cauza lui. Dintre cele 114302 persoane fără colonoscopie de screening, 2229 au dezvoltat cancer colorectal, iar 637 au murit din această cauză.

Semnificația constatărilor

Rezultatele negative la colonoscopie au fost asociate consecvent, pe durata celor 20 de ani de urmărire, cu o incidență mai mică a cancerului colorectal: raport de hazard [HR] = 0,51, interval de încredere [CI] 95%: 0,44–0,58; și cu mortalitate mai mică prin acest cancer: HR = 0,56, CI 95%: 0,46–0,70.

La persoanele cu colonoscopie negativă, incidența cumulativă a cancerului colorectal la 10 ani a fost de 0,78% în grupul cu scor de risc ridicat. Aceeași incidență a fost atinsă după 16 ani în grupul cu risc mediu și după 25 de ani în cel cu risc scăzut.

Cine are risc scăzut și cine are risc ridicat de cancer colorectal?

Profilurile de risc pentru cancerul colorectal, scăzut și ridicat, se stabilesc în funcție de factorii care influențează probabilitatea apariției cancerului. Definirea lor ia în considerare genetica, mediul, stilul de viață și antecedentele medicale.

Profil de risc scăzut

• Antecedente familiale: absența antecedentelor familiale de cancer colorectal sau polipi adenomatoși.
• Vârsta: în general, persoane sub 50 de ani, deși limita poate varia în funcție de ghidurile clinice.
• Factori ai stilului de viață:
  • alimentație sănătoasă și echilibrată, bogată în fibre și cu un consum redus de carne roșie și procesată.
  • Un stil de viață activ fizic.
  • Absența consumului excesiv de alcool și a fumatului.
• Antecedente medicale:
  • absența unor boli intestinale anterioare, de exemplu boli inflamatorii intestinale.
  • Colonoscopie negativă sau antecedente de screening cu rezultate normale.
  • Absența polipilor adenomatoși sau hiperplazici.
• Alți factori: indice de masă corporală (IMC) în limite normale și absența antecedentelor de diabet.

Profil de risc ridicat

• Factori genetici:
  • sindroame de cancer ereditar, precum sindromul Lynch (cancer colorectal ereditar nonpolipozic - HNPCC) sau polipoza adenomatoasă familială (FAP).
  • Antecedente de cancer colorectal sau polipi adenomatoși la rude de gradul întâi, părinți ori frați.
• Vârsta: persoane de cel puțin 50 de ani; unele ghiduri consideră 45 de ani pragul creșterii riscului.
• Antecedente medicale:
  • un cancer colorectal anterior.
  • Diagnostic de boală inflamatorie intestinală, precum boala Crohn sau colita ulcerativă.
  • Identificarea anterioară a polipilor adenomatoși la colonoscopie.
• Factori ai stilului de viață:
  • consum ridicat de carne roșie și procesată.
  • Fumat și consum excesiv de alcool.
  • Stil de viață sedentar.
• Alți factori: exces ponderal sau obezitate, diabet și niveluri scăzute ale vitaminei D.

Gestionarea factorilor de risc

• Persoane cu risc scăzut: intervalele de screening pot fi mai lungi, de exemplu 10 ani.
• Persoane cu risc ridicat: se recomandă screening mai frecvent, luarea în considerare a testării genetice și schimbări ale stilului de viață. Screeningul poate începe la 40 de ani sau mai devreme.

Definițiile oferă o orientare generală, dar evaluarea riscului trebuie individualizată în funcție de antecedentele personale și familiale.

Interpretarea rezultatelor

Studiul evidențiază importanța rezultatelor negative la colonoscopia de screening și influența lor asupra deciziilor comune medic-pacient. Constatările sugerează că la persoanele cu profil de risc scăzut poate fi luată în considerare prelungirea intervalelor peste recomandarea actuală de 10 ani. Aceasta oferă o bază pentru aplicarea unor abordări individualizate de screening.

În plus, studiul subliniază din nou importanța factorilor de risc pentru cancerul colorectal în deciziile de repetare a screeningului. Adaptarea intervalelor la profilul de risc poate evita screeningul inutil de frecvent și poate permite folosirea mai eficientă a resurselor. Constatările oferă o dovadă importantă de concept că evaluarea riscului individual ar trebui să fie parte integrantă a programelor de screening.