Frenologia în 1796 — nașterea neurologiei

În 1796, neuroanatomistul german Franz Joseph Gall a propus că creierul este alcătuit dintr-un ansamblu de 27 de organe, fiecare legat de o capacitate mintală sau trăsătură de personalitate. Deși astăzi știm că diferite regiuni cerebrale sunt într-adevăr specializate în funcții diferite, abordarea lui Gall presupunea că dimensiunile și activitățile relative ale celor 27 de organe ipotetice puteau fi deduse din mărimea zonelor și proeminențelor craniului.
Din anii 1820 până în anii 1840, mulți oameni au luat frenologia în serios, iar conceptul a pătruns în romane și în cultura populară. Oamenii consultau frenologi pentru decizii privind angajarea, viitorul copiilor și căsătoria. Chiar și regina Victoria a cerut analizarea capetelor copiilor săi. Se considera că un frenolog instruit putea deduce trăsături legate de cele 27 de „organe” doar palpând proeminențele și contururile capului, precum „iubirea față de copii”, „afecțiunea și prietenia”, „mândria”, „simțul limbajului și vorbirii” și „religiozitatea”.
Frenologia este o pseudoștiință, populară în secolul al 18-lea și al 19-lea, care susține că anumite regiuni ale creierului corespund unor capacități mintale și trăsături de caracter specifice. A fost propusă de medicul austriac Franz Joseph Gall.
Pseudoștiința sau știința falsă (în engleză, pseudoscience) desemnează ansamblul afirmațiilor, credințelor, informațiilor și practicilor prezentate cu argumente științifice, dar care nu îndeplinesc standardele cercetării științifice, precum materialele, metodele și testabilitatea, ori nu sunt susținute de suficiente cercetări.
Frenologia se bazează pe ideea că diferite regiuni ale creierului au funcții diferite. Frenologii credeau că forma și proeminențele craniului indicau dezvoltarea acestor regiuni și ofereau informații despre funcțiile lor. Astfel, analizând structura craniului, considerau că pot evalua trăsăturile de personalitate și capacitățile unei persoane.
Pentru a împărți craniul în regiuni, Gall a examinat cranii ale unor oameni de la „extremele” societății, precum scriitori, poeți, infractori și persoane cu boli psihice. Pentru a-și susține corelațiile, a adunat peste 300 de cranii.
Potrivit observațiilor lui Gall, tendința spre comportament violent se afla deasupra urechii și era asociată cu o proeminență comună pe care o observase la un elev care tortura animale și la un farmacist devenit călău. În mod interesant, el credea că 19 dintre cele 27 de trăsături puteau fi manifestate și de animale.
Medicul german Johann Spurzheim, cunoscut pentru cursurile sale de frenologie, a făcut teoria lui Gall mai acceptabilă: organele numite „crimă” și „furt” au fost „eliminate”, iar alte câteva regiuni frenologice au fost adăugate.
Deși astăzi frenologia este considerată o știință falsă, a avut un rol important în istoria neurologiei prin concentrarea asupra ideii de specializare a regiunilor cerebrale.
Descrierea imaginii articolului: Diagramă frenologică din People’s Cyclopedia of Universal Knowledge (1883)
Personalități istorice menționate în articol: Franz Joseph Gall (1758 – 1828), Johann Gaspar Spurzheim (1776 – 1832)
- Subiectul anterior: Medicina complementară sau alternativă (MCA) — 1796
- Subiectul următor: Vaccinul împotriva variolei în 1798 — primul vaccin din istorie
Surse
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.