Mary Toft și iepurii ei 1726 – Nevoia de prudență față de afirmațiile ciudate a existat întotdeauna

Mary Toft era o tânără englezoaică cu o pasiune aparte și o viață obișnuită, schimbată pentru totdeauna când a născut ceva care nu era uman. Din acel moment, a fost împinsă într-o lume a cărei existență nici nu și-o imaginase: o subcultură medicală întunecată și străină, dezvoltată la curțile regelui. Situația a scăpat de sub control, iar ea a devenit un pion în mâinile celor puternici, în timp ce își obliga contemporanii să își pună la îndoială convingerile fundamentale. Unii dintre medicii lui Toft erau convinși că nașterile de animale erau reale. Ani mai târziu, preoții încă dezbăteau ce se întâmplase cu adevărat și, nici astăzi, nu avem toate răspunsurile.

În 1726 s-a aflat că Mary Toft născuse numeroase părți de iepure (inclusiv un cap de iepure) și părți ale altor animale. Medicii de seamă ai vremii au examinat-o și au concluzionat că nașterile erau reale, provocând senzație la nivel național. Mai târziu, când Toft a mărturisit (sub presiune) că ascunsese în secret părțile de animale, carierele câtorva chirurgi celebri, dar creduli, au fost ruinate.

Povestea lui Toft este importantă în istoria medicinei deoarece întărește nevoia de prudență în fața teoriilor ciudate și a posibilelor înșelătorii. Povestea oferă și o privire asupra teoriei învechite a impresiilor materne, potrivit căreia emoțiile și dorințele unei femei însărcinate îi modificau fizic embrionul. De exemplu, obstetricianul londonez John Maubray le spunea femeilor însărcinate să nu se joace cu „câini, veverițe și maimuțe”, deoarece aceasta putea face ca nou-născuții lor să semene cu acele creaturi. Povestea lui Toft a atins și temerile fundamentale de a avea copii cu malformații, de a fi înșelat și de a deveni pioni neajutorați în mâinile unor medici nepăsători.

Povestea sa a scos la iveală naivitatea înfiorătoare a oamenilor „extraordinari” în care avem încredere. Mulți oameni educați au fost convinși de afirmațiile lui Toft, deoarece persoane distinse, precum Nathaniel St. André, chirurgul familiei regale a lui George I, au crezut-o după ce au asistat la nașterile de iepuri.

Explicația imaginii articolului: Credulity, Superstition și Fanaticism (1762), de artistul englez William Hogarth (1697–1764). Mary Toft este pe podea, născând iepuri care sar sub rochia sa. Lângă ea se află Băiatul din Bilston, care vomită unghii și a pus la cale o înșelătorie pentru a-i convinge pe oameni că era vrăjit.

Personajele istorice menționate în articol: Nathaniel St. André (1680–1776), John Maubray (1700–1732), Mary Toft (1701–1763)

• Subiectul anterior: Ceasul pentru puls 1707 – Nu puteți gestiona ceea ce nu măsurați
• Subiectul următor: Cheselden și Osteografia sa 1733 – Anatomia îmbinată cu stilul