O cauză diferită a andropauzei la bărbați: DEFICITUL DE TESTOSTERON legat de cancer

Una dintre problemele întâlnite într-o proporție deloc neglijabilă în practica zilnică este reprezentată de manifestările pacienților bărbați, precum slăbiciunea, senzația de frig, transpirațiile sau bufeurile. Femeile identifică ușor această situație legată de deficitul hormonal ca manifestări de menopauză, însă bărbaților le este greu să le explice medicilor o stare pe care nu o cunosc și pe care nu o întâlnesc la fel de frecvent ca femeile. Să aflăm împreună despre deficitul hormonilor masculini numiți androgeni și manifestările lui, denumit andropauză la bărbați. Cred că abordarea acestui subiect adesea neglijat în clinicile oncologice va fi utilă multor pacienți.

Nivelul hormonului testosteron poate scădea din cauza cancerului în sine sau a tratamentelor, iar pacienții pot prezenta simptome care le reduc calitatea vieții. Atingerea calității vieții meritate de toți pacienții cu cancer, indiferent dacă șansa de tratament este mică sau mare, a devenit cel mai important obiectiv al tratamentului oncologic actual. În acest context, abordarea nivelului scăzut de testosteron, cunoscut ca influențând calitatea vieții, este foarte importantă.

Mai întâi să examinăm hormonii sexuali, scăderea lor și definițiile asociate

• Androgen este denumirea generală a hormonilor sexuali masculini.
• Testosteronuleste cel mai important hormon din grupul androgenilor și este secretat în mare parte de testicule. Pe lângă rolul principal în funcțiile reproducătoare, testosteronul acționează în multe alte privințe, precum proporția țesutului muscular și adipos, creșterea densității osoase și producerea globulelor roșii.
• Hipogonadismuleste definit ca reducerea producerii hormonilor sexuali la bărbat sau femeie și apariția manifestărilor asociate. Așadar, deficitul de testosteron la bărbat reprezintă hipogonadism. La persoanele sănătoase, hipogonadismul care începe în jurul vârstei de 50 de ani este o situație așteptată, numită menopauză la femei și andropauză la bărbați. Menopauza și andropauza sunt forme așteptate de hipogonadism legat de vârstă, cu simptome cunoscute majorității dintre noi. Manifestările frecvente la ambele sexe sunt bufeurile, tulburările de somn și scăderea dorinței și funcției sexuale. Pe lângă înaintarea în vârstă, hipogonadismul produs prin scăderea hormonilor sexuali poate apărea în unele boli (precum cancerul, insuficiența renală și BPOC) sau în urma tratamentelor lor.

De ce apare hipogonadismul masculin-deficitul de testosteron în cancer?

Scăderea testosteronului poate avea diverse cauze: chimioterapie, radioterapie, analgezice narcotice utilizate împotriva durerii, medicamente cu cortizon, utilizarea acetatului de megestrol pentru lipsa apetitului sau o masă care afectează regiunea hipotalamo-hipofizară cerebrală ce asigură secreția testosteronului.

Ce probleme aduce hipogonadismul-deficitul de testosteron la pacientul cu cancer?

Manifestările deficitului de testosteron la pacientul cu cancer seamănă cu cele ale persoanelor sănătoase, dar pot fi mai severe. Simptomele observate la persoanele sănătoase și la pacienții oncologici pot fi enumerate astfel:

• Scăderea dorinței sexuale
• Probleme de erecție
• Energie redusă
• Bufeuri
• Slăbiciune și tendință crescută la somnolență
• Iritabilitate
• Dispoziție depresivă
• Dificultăți de concentrare
• Tulburări de somn
• Scăderea forței musculare
• Creștere în greutate și a masei adipoase
• Scăderea densității osoase (oase fragile)

Numeroase studii arată că nivelurile scăzute de testosteron reduc calitatea vieții

Mai ales în cancerul de prostată, bărbații care primesc tratamente de suprimare a hormonilor sexuali (androgeni) pot prezenta bufeuri, slăbiciune, oscilații ale dispoziției, scăderea dorinței sexuale, anemie și afectarea memoriei recente. Pierderea masei musculare, reducerea forței, creșterea masei adipoase și osteoporoza sunt efecte care apar mai târziu.

La pacienții oncologici tineri, precum cei cu cancer testicular, s-a demonstrat că deficitul de testosteron este însoțit de slăbiciune, scăderea funcției sexuale și deteriorarea calității vieții.

Aceste studii au arătat că reducerea duratei vieții și creșterea severității anorexiei (lipsa patologică a apetitului), dispneei (dificultate respiratorie), tulburărilor de somn, disfuncției sexuale și simptomelor depresive însoțesc hipogonadismul .

Dacă analizăm frecvența deficitului de testosteron în cancer

• Aproximativ două treimi dintre pacienții bărbați cu cancer avansat (stadiul 4 / metastatic) au deficit de testosteron. 
• Prezența deficitului de testosteron împreună cu cașexia oncologică într-o proporție de peste %70 reprezintă o valoare importantă care subliniază asocierea lor. 
• La pacienții cu cancer răspândit la alte organe s-a demonstrat deficit de testosteron în proporție de %50 înaintea chimioterapiei.
• Totodată, s-a găsit deficit de testosteron la %90 dintre pacienții care terminaseră tratamentul, își continuau viața normală și luau analgezice narcotice peste o anumită doză.

Cum se demonstrează hipogonadismul la pacientul cu cancer?

Problemele precum bufeurile, slăbiciunea, pierderea apetitului, dispoziția depresivă, insomnia și scăderea dorinței sexuale impun demonstrarea deficitului de testosteron prin analize. Testosteronul trebuie măsurat dimineața devreme, când nivelul sanguin este maxim, și măsurarea trebuie repetată tot dimineața. Nivelul sanguin este influențat de factori precum vârsta, ritmul diurn (ceasul biologic), genetica și inflamația organismului. Acest lucru trebuie luat în considerare la diagnosticul de laborator al hipogonadismului.

Decizia privind terapia de substituție cu testosteron

Societatea de endocrinologie are recomandări pentru substituția cu testosteron în bolile cronice. Acestea privesc mai ales boli precum HIV, diabetul de tip 2, insuficiența renală și boala pulmonară cronică, fără o recomandare specifică pentru cancer.

La bărbați cu diferite diagnostice de cancer (%28 în stadiul 1 sau stadiul 2), hipogonadismul s-a corelat direct cu deteriorarea calității vieții și funcției sexuale. Un alt studiu la pacienți cu cancer avansat a evidențiat asocierea nivelurilor scăzute de testosteron cu slăbiciune crescută, scădere ponderală, dorință sexuală redusă, depresie și insomnie. Există și studii care arată asocierea deficitului de testosteron cu cașexia oncologică.

Un studiu amplu (randomizat controlat) despre deficitul de testosteron legat de cancer a demonstrat ameliorarea lipsei dorinței sexuale și a slăbiciunii la pacienții cărora li s-a administrat testosteron.

În lumina acestor rezultate, care susțin asocierea deficitului de testosteron cu probleme ce afectează calitatea vieții, mulți medici oncologi și de îngrijire paliativă recomandă pacienților tratament cu testosteron.

La decizia de substituție cu testosteron pentru pacienții cu cancer avansat trebuie preferată o abordare individualizată, evaluând simptomele, evoluția bolii și obiectivele personale ale pacientului.

Bufeurile, reducerea dorinței sexuale și celelalte simptome ale deficitului de testosteron pot fi insuficient exprimate de pacienții bărbați. Din altă perspectivă, în timp ce bufeurile la femei sugerează imediat hipogonadism feminin, la bărbații sănătoși sau cu cancer se poate omite inițial posibilitatea hipogonadismului masculin. De aceea, în urmărirea pacientului tratat pentru cancer contează conștientizarea acestui subiect de către medic.

În ce situații nu trebuie administrată substituția cu testosteron?

Conform recomandărilor societății de endocrinologie, substituția cu testosteron nu trebuie administrată pacienților cu hematocrit sanguin (valoare care exprimă globulele roșii) peste %50, sindrom sever de apnee în somn, insuficiență cardiacă, boală cardiovasculară acută în ultimele 6 luni sau probleme severe ale tractului urinar inferior. Anterior, nu era recomandată nici pacienților cu cancer mamar și de prostată, deoarece testosteronul propriu sau administrat din exterior era considerat un factor de risc pentru dezvoltarea acestor cancere. Totuși, studiile recente despre cancerul de prostată și tratamentul cu testosteron au arătat că administrarea la persoane sănătoase nu crește riscul de cancer de prostată și nivelurile PSA și nici problemele urinare legate de mărirea prostatei. În plus, rezultatele studiilor recente despre administrarea testosteronului pacienților tratați pentru cancer de prostată îndepărtează poziția de interdicție absolută. Trebuie precizat că scopul este aducerea testosteronului la valori normale, nu peste normal. Totodată, la pacienții cu cancer avansat și speranță de viață redusă, alegerile pentru îmbunătățirea calității vieții pot avea prioritate .

Prin ce căi se poate administra substituția cu testosteron?

Testosteronul poate fi administrat prin plasturi sau geluri cutanate, injecții intramusculare, comprimate înghițite sau care se dizolvă în gură ori medicamente implantate sub piele. Opinia pacientului este importantă la alegerea căii, dar trebuie luate în considerare și disponibilitatea formei și adecvarea pentru pacient. Diferitele căi au avantaje și dezavantaje privind eficacitatea. De exemplu, injecțiile intramusculare produc variații ale nivelului sanguin de testosteron, în timp ce plasturii sau gelurile cutanate pot asigura niveluri mai stabile. Pentru plasturi, zona de aplicare trebuie să fie curată și uscată, iar plasturele să nu se desprindă în timpul perioadei de aplicare, pentru eficacitate suficientă. Gelurile se aplică în regiunea axilară. Comprimatele pot avea efecte adverse hepatice și nu reprezintă o cale prea preferată. Comprimatele care se dizolvă în gură lasă un gust neplăcut.

În concluzie, dorim să subliniem că substituția cu testosteron la recomandarea medicului are un rol important în creșterea calității vieții pacienților oncologici: ca abordare a dorinței sexuale reduse, bufeurilor, slăbiciunii și insomniei, dar și pentru prevenirea consecințelor tardive ale deficitului, precum reducerea masei musculare, slăbiciunea musculară, creșterea masei adipoase, osteoporoza și creșterea fragilității osoase asociate.