Poate fi prevenit cancerul gastric? Cine are risc crescut și ce trebuie făcut?

Cancerul gastric rămâne una dintre principalele cauze de deces prin cancer care ar putea fi prevenite la nivel mondial.

Conform datelor din 2022, la nivel mondial au fost diagnosticate aproximativ 967 de mii de cazuri noi de cancer gastric și 660 de mii de persoane au murit din cauza acestei boli. Aceste cifre arată că acest cancer continuă să constituie o amenințare importantă pentru sănătatea globală.

Principalele cauze ale cancerului gastric

Cancerul gastric este o boală complexă, care apare prin asocierea diferiților factori de mediu și genetici. Principalii factori de risc sunt:

• Infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori): Poate declanșa dezvoltarea cancerului prin producerea unei inflamații cronice a mucoasei gastrice.

• Consumul excesiv de alimente sărate și procesate: Alimentele care conțin nitriți și nitrați pot contribui la formarea unor compuși cancerigeni .

• Fumatul: Produsele din tutun conțin substanțe chimice care cresc riscul de cancer gastric.

• Antecedentele familiale și predispoziția genetică: Un istoric de cancer gastric la rudele de gradul întâi crește riscul individual.

• Gastrita cronică și gastrita atrofică: Inflamația de lungă durată a mucoasei gastrice poate favoriza apariția cancerului.

• Obezitatea și inactivitatea fizică: Modificările metabolice și dezechilibrele hormonale pot crește riscul de cancer.

De ce nu există un program de screening de rutină pentru cancerul gastric?

Nu există un program standard de screening pentru cancerul gastric destinat populației generale. Există mai multe motive:

• Incidență scăzută: În unele țări, incidența cancerului gastric este redusă, ceea ce scade raportul cost-eficacitate al programelor de screening pe scară largă.

• Limitările testelor de screening: Metodele actuale de screening, precum endoscopia, sunt invazive și dificil de aplicat la nivelul întregii populații.

• Dovezi insuficiente: Nu există suficiente dovezi că programele de screening reduc mortalitatea în populația generală.

Totuși, la persoanele cu risc crescut, precum cele cu infecție H. pylori sau antecedente familiale, se recomandă screening și monitorizare țintite.

Tipuri de cancer cu programe de screening de rutină

Pentru anumite cancere există teste de screening eficiente, importante pentru diagnosticul precoce și reducerea mortalității:

• Cancer mamar: Screeningul prin mamografie este recomandat femeilor de cel puțin 40 de ani.

• Cancer de col uterin (cervical): Testul Papanicolau și testele HPV sunt efectuate la intervale regulate la femeile de cel puțin 21 de ani.

• Cancer colorectal: Colonoscopia și testele din scaun sunt recomandate persoanelor de cel puțin 45 de ani.

• Cancer pulmonar: La persoanele cu risc crescut se recomandă screening prin tomografie computerizată cu doză mică (LDCT).

Prin depistarea bolilor în stadii precoce, aceste programe de screening cresc succesul tratamentului.

Cine sunt persoanele cu risc crescut de cancer gastric?

Deoarece cancerul gastric are, în general, o incidență scăzută în populația generală , screeningul universal nu este recomandat. Totuși, riscul crește considerabil în anumite grupuri și pentru aceste persoane se recomandă screening și monitorizare țintite.

1. Persoane pozitive pentru Helicobacter pylori (H. pylori)

• H. pylori crește semnificativ riscul de cancer gastric prin infecția care favorizează gastrita cronică, gastrita atrofică și metaplazia intestinală.

• Mai ales prezența unei infecții de lungă durată este considerată un risc crescut.

2. Persoane cu antecedente familiale la rude de gradul întâi

• Dacă există antecedente de cancer gastric la rude de gradul întâi, precum mama, tatăl sau frații, riscul persoanei crește de aproximativ 2-3 ori.

3. Imigranți din regiuni endemice

• Persoanele provenite din Japonia, Coreea de Sud, China, America Centrală și de Sud sau Europa de Est, adică din țări cu incidență ridicată a cancerului gastric, rămân la risc chiar și după emigrarea în țări cu risc scăzut, precum SUA și cele din Europa.

• Acest lucru este mai evident în special la imigranții din prima generație .

4. Persoane cu leziuni gastrice premaligne

• Gastrită atrofică cronică

• Metaplazie intestinală gastrică (GIM) – mai ales tipul incomplet al acesteia

• Displazie gastrică – de grad scăzut sau înalt
  Aceste leziuni fac parte direct din procesul de dezvoltare a adenocarcinomului gastric.

5. Persoane cu sindroame de cancer genetice și ereditare

• Cancer gastric difuz ereditar (HDGC) – mutație a genei CDH1 la purtători

• Sindrom Lynch (HNPCC) – mutații în genele de reparare a ADN-ului

• Sindrom Peutz-Jeghers, Sindrom de polipoză juvenilă, FAP (polipoză adenomatoasă colonică) și alte sindroame de polipoză pot crește, de asemenea, riscul de cancer gastric.

6. Persoane cu polipi gastrici (mai ales de tip adenomatoid)

• Mai ales polipii gastrici de tip adenom prezintă risc de dezvoltare a displaziei și carcinomului.

7. Persoane cu antecedente de chirurgie gastrică

• Mai ales persoanele care au suferit gastrectomie parțială au un risc crescut de cancer în țesutul gastric rămas (în special dacă au trecut >15 ani de la operație).

Un nou ghid de screening pentru persoanele cu risc crescut

În special la persoanele cu risc crescut, efectuarea la timp a screeningului endoscopic și monitorizarea joacă un rol esențial în diagnosticul precoce și prevenirea acestei boli grave. În 2025, Asociația Americană de Gastroenterologie (AGA, American Gastroenterological Association) a publicat, reflectând cele mai noi progrese științifice din domeniu, un ghid de practică clinică actualizat care oferă medicilor recomandări clare și aplicabile.

În acest articol discutăm, în lumina noului ghid AGA, protocoalele de screening și monitorizare, factorii de risc și abordările clinice actuale pentru prevenirea cancerului gastric.

AGA, ACG și ASGE și-au unit forțele

Ghidul AGA, publicat în februarie 2025 în Gastroenterology a fost pregătit în concordanță cu alte două documente importante publicate de Colegiul American de Gastroenterologie (ACG) și de Societatea Americană de Endoscopie Gastrointestinală (ASGE):

• Ghidul clinic ACG privind diagnosticul și managementul afecțiunilor gastrice premaligne (2025)

• Indicatori de calitate pentru endoscopia digestivă superioară (publicație comună ACG-ASGE)

Publicarea concomitentă a acestor trei documente importante permite introducerea în practica clinică a strategiilor de screening și monitorizare pentru stomac, asemenea celor pentru cancerul de colon și esofag.

Cine ar trebui să beneficieze de screening pentru cancer gastric?

AGA definește grupurile cu risc crescut de cancer gastric din SUA astfel:

• Din țări cu incidență ridicată a cancerului gastric provin imigranții din prima generație

• Cancer gastric la o rudă de gradul întâi în antecedentele familiale

• Sindroame de polipoză gastrointestinală ereditară sau purtători ai unui sindrom de cancer ereditar

• Anumite grupuri etnice și rasiale, în special persoane de origine asiatică, latinoamericană sau est-europeană

Endoscopia, standardul de aur în screeningul cancerului gastric

Conform AGA, cea mai potrivită metodă pentru screening și monitorizare la persoanele cu risc crescut este endoscopia digestivă superioară cu sisteme avansate de imagistică endoscopică. Aceasta permite:

• Vizualizarea directă a mucoasei

• Identificarea leziunilor cu risc (atrofie, metaplazie intestinală, displazie)

• Prelevarea biopsiilor pentru stadializare histologică

Endoscopia cu lumină albă de înaltă rezoluție, tehnologiile de îmbunătățire a imaginii, protocoalele de curățare a mucoasei gastrice și insuflarea adecvată de aer sunt recomandate. În plus, trebuie incluse un protocol sistematic de biopsiere și înregistrarea imaginilor (fotodocumentare).

Combaterea Helicobacter pylori: prevenție primară

Eradicarea infecției cu unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul gastric, Helicobacter pylori , are un rol esențial în prevenția primară. AGA formulează următoarele recomandări:

• La persoanele cu risc crescut, pentru H. pylori trebuie efectuat screening oportunist

• La persoanele pozitive, testarea trebuie recomandată și membrilor familiei

• Tratamentul de eradicare trebuie să fie o componentă inseparabilă a screeningului endoscopic

Biopsia gastrică: când și cum?

La persoanele cu suspiciune de atrofie și/sau metaplazie intestinală gastrică (GIM) , se recomandă prelevarea a cel puțin 5 biopsii. Locurile de biopsiere sunt:

• Antrul/incizura angulară

• Corpul gastric

Se recomandă ca anatomopatologii să precizeze în rapoartele de biopsie:

• H. pylori prezent/absent

• Atrofie sau metaplazie și severitatea acesteia

• Subtipul histologic al GIM (complet/incomplet)

Este importantă evaluarea de către un anatomopatolog gastrointestinal cu experiență în displazii. Persoanelor cu displazie vizibilă sau nevizibilă li se recomandă evaluarea de către un centru specializat în neoplazii gastrice .

Displazie și cancer precoce: rezecție endoscopică

Displazia de grad înalt sau cancerul gastric precoce impun următoarele obiective la pacienții diagnosticați:

• Îndepărtarea tumorii prin rezecție en bloc, R0

• Stadializare patologică corectă și tratament potențial curativ

La acești pacienți, dacă există infecție cu H. pylori , tratamentul de eradicare trebuie început imediat; acesta nu trebuie însă să întârzie procedurile endoscopice.

Intervale de monitorizare: cât de frecvent se face endoscopia?

• La persoanele fără atrofie, GIM sau neoplazie, frecvența screeningului trebuie stabilită în funcție de profilul de risc individual și preferințe .

• Atrofia severă, GIM multifocală sau incompletă și prezența unor factori de risc suplimentari (de exemplu, antecedente familiale) impun recomandarea de: Monitorizare endoscopică la fiecare 3 ani .

• Monitorizarea trebuie continuată și la persoanele care au avut rezecție endoscopică pentru displazie sau cancer gastric precoce.

Carcinoide gastrice de peste 2 cm: momentul chirurgiei

Carcinoidele gastrice de tip 1 au, de obicei, evoluție lentă și sunt benigne. Totuși:

• Leziunile mai mici de 1 cm sunt, de obicei, doar monitorizate

• Cele de 1-2 cm pot fi îndepărtate endoscopic

• Cele de peste 2 cm trebuie îndepărtate chirurgical din cauza riscului de metastazare

Cine trebuie și cine nu trebuie să facă screening?

Ghidul recomandă o abordare individualizată :

• Persoanele eligibile pentru intervenție endoscopică sau chirurgicală trebuie să beneficieze de screening și monitorizare

• La cele cu speranță de viață redusă sau comorbidități grave, screeningul trebuie oprit

În plus, pentru reducerea inegalităților din sănătate, se subliniază necesitatea abordării unor aspecte precum consumul de tutun, alimentația bogată în sare/aditivi alimentari și lipsa accesului la servicii medicale , considerate factori de risc modificabili .

Concluzie: o nouă eră în politicile de screening

Acest ghid actualizat oferă un cadru practic nu doar pentru prevenirea cancerului gastric ci și pentru diagnosticul și managementul polipilor gastrici .

Polipii gastrici sunt, în general, asimptomatici și descoperiți întâmplător. Totuși, pentru managementul corect sunt esențiale prelevarea adecvată de probe, clasificarea corectă și înțelegerea factorilor de risc.