Povestea adevărată a lui Aziz Sancar, primul cercetător turc laureat al Premiului Nobel

S-a vorbit și s-a scris mult despre Aziz Sancar, mândria noastră. Era și firesc. De zeci de ani, cercetătorii noștri și aproape toți pasionații de știință visau ca un om de știință format pe aceste meleaguri să primească Premiul Nobel. Dar lucrează oare cercetătorul pentru a primi Nobelul?

Există, fără îndoială, numeroase motive pentru căutarea cunoașterii. Poate cel mai important este diversitatea foarte mare a capacităților creierului uman. Rațiunea și gândirea, tendința spre dezvoltare și perfecționare, dorința satisfacerii nenumăratelor nevoi, curiozitatea intensă, capacitatea de cunoaștere și de stăpânire oferită primului om, imensitatea universului în care trăiește, multitudinea și caracteristicile ființelor și fenomenelor au dus la apariția științei și a ramurilor ei.

De-a lungul istoriei, anumite persoane numite «genii», «aleși» sau «lideri ai societății» au fost mereu înaintea epocii lor. Cuvintele multora au fost atât de puternice și vizionare, încât rămân valabile și astăzi.

«Norocul favorizează mințile pregătite!»

Cercetătorul francez Louis Pasteur, intrat în istorie prin descoperirea vaccinului antirabic, pare să fi rostit celebra afirmație pentru Aziz Sancar. Pentru omul care a depășit numeroase dificultăți, a citit și a muncit mult și a dormit în laboratoare fiindcă nu avea unde să stea... A avut și noroc, dar mintea sa era deja pregătită să profite de el.

Există numeroase teorii despre felul în care geniile diferă de ceilalți oameni. Conceptul nu se măsoară doar prin inteligență, ci este legat și de aptitudini. Rămâne unul dintre marile subiecte de cercetare ale științei. Poate că, încă înainte de naștere sau în timpul dezvoltării, neuronii lor stabilesc conexiunile cele mai potrivite pentru realizarea optimă a anumitor abilități.

Cred că adevărata poveste a lui Aziz Sancar nu este nici naționalitatea, nici educația de bază dificilă, începută în sat și continuată până la facultatea de medicină, nici aptitudinile demonstrate în depășirea lipsurilor. Cred că povestea reală este aceea a unei minți pregătite pentru știință, o minte care și-a găsit satisfacția numai atingând cunoașterea căutată.