Putem administra un medicament țintit în locul chimioterapiei în cancerul de sân precoce?

După prezentarea la ESMO 2017 a succesului tratamentului țintit fără chimioterapie în stadiul metastatic , demonstrat prin studiul MONARCH-3, studiul LORELEI, care investighează eficacitatea tratamentului țintit la pacienții cu cancer de sân precoce, cu receptori hormonali pozitivi și receptor Her2 negativ, a atras atenția.
Se conturează o soluție pentru rezistența la terapia hormonală în cancerul de sân
Căile de semnalizare ale creșterii celulareinclud o cale în care proteina numită fosfatidil inozitol 3 kinază (PI3P) joacă un rol important în transmiterea stimulilor din exteriorul celulei. Ea constituie și centrul principal al căii numite Akt/mTOR, activată de stimulii extracelulari. La 30-40% dintre pacienții cu receptori hormonali poate apărea în gena care codifică această proteină o mutație . Modificarea PI3P este și cea mai frecventă schimbare genetică în dezvoltarea rezistenței la terapiile hormonale . Primul agent dezvoltat direct împotriva acestei căi este taselisib. Studiul clinic în cancerul de sân precoce care a evaluat beneficiul asocierii taselisibului, unul dintre medicamentele care inhibă direct această cale, cu medicamentul nostru de supresie hormonală letrozola fost prezentat la Congresul European de Cancerîn cadrul programului științific.
V-ar putea interesa:
Studiul LORELEI a inclus 85 de centre din 22 de țări și în total 334 de paciente. Au fost incluse paciente aflate la menopauză, în stadiu precoce (stadiile 1-3), cu receptori hormonali pozitivi și receptor Her2 negativ. La acestea a fost examinată prezența modificărilor genetice ale căii PI3P.
La pacientele purtătoare ale mutației PI3P care au primit tratamentul dublu, proporția celor care au beneficiat de tratament a fost de 56%, față de 39% la cele care au primit doar supresie hormonală. Și în grupul fără mutație a genei PI3P s-a observat un beneficiu suplimentar de 11% al tratamentului dublu.
Tratamentele de supresie hormonalăproduc un răspuns mai lent. În cazul celor administrate înaintea operației, timpul mediu de răspuns este de 4-6 luni. Adăugarea agentului țintit taselisib la letrozolul de supresie hormonală a dus la un timp mediu de răspuns de 4 luni.
Problemele întâlnite frecvent după adăugarea taselisibului au fost diareea, greața, erupția cutanată și creșterea glicemiei, însă faptul că efectele adverse au putut fi gestionate a facilitat tratamentul. Acesta este primul studiu care folosește taselisibul țintit împreună cu supresia hormonală la paciente cu cancer precoce, cu receptori hormonali (+), HER2 (-). Rezultatele sale încurajatoare arată că oncologia avansează rapid de la tratamentul general la cel personalizat.
Vom continua să urmărim pentru dumneavoastră rezultatele detaliate ale acestui studiu, care urmează să fie publicate.
Surse
ESMO 2017. Abstract LBA10_PR
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.




Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.