Răcirea împotriva leziunilor nervoase provocate de chimioterapie: funcționează cu adevărat?

Poate crioterapia preveni una dintre cele mai dificile reacții adverse ale chimioterapiei?

Neuropatia periferică indusă de chimioterapie este una dintre reacțiile adverse cele mai supărătoare și dificile pentru pacienții tratați pentru cancer. Însă crioterapia, adică tratamentul prin răcire, se remarcă drept soluție eficientă, cu risc redus, împotriva acestei leziuni nervoase.

Cercetările recente arată, în special la pacienții tratați cu chimioterapie pe bază de taxani (docetaxel, paclitaxel), că crioterapia reduce semnificativ riscul de neuropatie . Însă, în pofida rezultatelor promițătoare, metoda nu este încă acceptată ca tratament standard. Principalele motive includ lipsa informațiilor, dificultățile de aplicare și absența protocoalelor standard.

Cum funcționează crioterapia?

Neuropatia periferică indusă de chimioterapie se manifestă prin amorțeală, furnicături, durere și uneori pierderea forței musculare , resimțite cel mai des la degetele mâinilor și picioarelor. Pacienții dezvoltă frecvent sensibilitate excesivă la temperatură și atingere.

Riscul depinde de tipul chimioterapiei. Taxanii (paclitaxel și docetaxel) și medicamentele pe bază de platină (cisplatină și oxaliplatină) sunt asociate cu cel mai mare risc de neuropatie.

Crioterapia îngustează vasele de sânge prin aplicarea unor temperaturi scăzute, între -30 și 4 grade, la mâini și picioare în timpul perfuziilor chimioterapice. Această îngustare reduce cantitatea de chimioterapic care ajunge la degete și poate preveni lezarea nervilor.

În plus, în unele clinici se testează „crio-compresia”, o metodă care adaugă compresie crioterapiei.

Susțin dovezile științifice crioterapia?

Noile cercetări arată eficiența crioterapiei:

• Într-o meta-analiză publicată în 2024, au fost examinați peste 2800 de pacienți cu cancer de sân, gastrointestinal și ginecologic. S-a constatat că riscul de neuropatie periferică indusă de chimioterapie a fost redus cu 77% prin crioterapie (RR: 0.23).

• O altă meta-analiză, alcătuită în principal din paciente cu cancer de sân, a inclus 11 studii cu 2250 de pacienți și a arătat următoarele efecte ale crioterapiei:

  • Reducerea riscului de neuropatie senzitivă cu 35% (RR: 0.65).

  • Reducerea riscului de neuropatie motorie cu 82% (RR: 0.18).

De ce nu este utilizată pe scară largă?

În pofida dovezilor științifice, există mai multe motive pentru care crioterapia nu a devenit standard:

1. Lipsa conștientizării: într-un sondaj la care au participat 184 de oncologi și alți clinicieni, s-a constatat că numai 60% cunoșteau crioterapia ca opțiune terapeutică și numai 25% o recomandau de rutină pacienților.

2. Lipsa unui protocol standard: nu există îndrumări clare privind durata răcirii, temperatura optimă sau adăugarea compresiei.

3. Dificultăți de aplicare: în clinici apar probleme practice, precum schimbarea pungilor cu gheață sau scoaterea mănușilor și ghetelor când pacientul are nevoie.

4. Lipsa dovezilor clinice definitive: majoritatea studiilor de până acum sunt mici, unele bazate pe analize retrospective. Încă lipsesc studiile randomizate controlate de fază 3.

5. Lipsa acoperirii prin asigurare: crioterapia nu este decontată de multe asigurări de sănătate, ceea ce limitează accesul pacienților.

Concluzie și comentariu

Crioterapia începe să se răspândească în unele centre de chimioterapie. În plus, este planificat, pe 800 de pacienți , un studiu clinic amplu de fază 3 .

Dovezile sunt foarte promițătoare, iar crioterapia este o metodă cu risc redus. De aceea, merită încercată.

Crioterapia este promițătoare în prevenirea neuropatiei induse de chimioterapie. Dacă studiile clinice mai ample îi confirmă eficiența, metoda ar putea revoluționa oncologia!